Pentru prima dată de la guvernul Tăriceanu, TVA și cota unică de impozitare vor fi reduse

În ședința de miercuri a fost prezentat proiectul pentru noul Cod Fiscal, care va intra în dezbatere parlamentară și, după adoptare, va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2016. Principalele obiective ale acestui Cod Fiscal sunt stimularea productivității, a mediului de afaceri și a consumului, elemente cu o pondere vitală în creșterea economică sustenabilă.

Ministrul Energiei, IMM-urilor și Mediului de Afaceri, vicepreședintele PLR Andrei Gerea, a apreciat că „principalul obiectiv este relansarea economiei. Acesta va fi atins inclusiv prin stimularea consumului prin diminuarea cotei de TVA de la 24% la 20%.

O altă măsură de factură liberală este reprezentată de reducerea costului cu forţa de muncă, prin reducerea contribuţiilor sociale de la 10 puncte procentuale la 7,5 puncte procentuale. Sunt măsuri esenţiale pentru relansarea economică, iar impactul este nu numai unul legat de stimulare a consumului, ci de stimulare a economiei româneşti, de atragerea de investiţii româneşti şi străine.

De asemenea, sunt introduse măsuri pentru a veni în sprijinul IMM-urilor. Astfel, de la 1 ianuarie 2016, microîntreprinderile care au peste doi salariaţi vor plăti un impozit de 1%, iar cei care au un angajat vor plăti 3%. Cele care nu au niciun angajat vor plăti 3% plus 1530 lei trimestrial, sumă care reprezintă contribuţia pentru un salariat. Din 2016 vom elimina impozitul pe dividende. În România sunt 498.583 de IMM-uri, dintre care 56% nu au niciun angajat. Prin măsurile luate, prin reducerea costului cu forța de muncă, stimulăm aceste întreprinderi să angajaze.

Noul Cod fiscal arată cât de utilă este prezenţa liberalilor în guvern. Este pentru prima dată de la guvernul condus de Călin Popescu Tăriceanu când TVA și cota unică de impozitare vor fi reduse. Arată de ce am dorit ca structura liberală să fie menținută nealterată prin naștearea PLR și care este rolul nostru în actul guvernării. Dacă în 2013 și 2014 au fost luate mai multe măsuri sociale, deși nu trebuie uitate nici măsurile liberale precum neimpozitarea profitului reinvestit sau reducerea contribuției la asigurările sociale, 2015 și 2016 vor fi anii măsurilor de dreapta care au darul să asigure o economie sănătoasă și un nivel înalt al creșterii economice. În final, o economie puternică se traduce prin bunăstare în rândul tuturor cetățenilor„, a afirmat ministrul Andrei Gerea, vicepreședinte PLR.

Sustinatorii lui Iohannis confirma: PNL si Klaus Iohannis nu au nicio legatura cu ideea de liberalism. Calin Popescu Tariceanu este singurul candidat liberal

Klaus Iohannis demonstrează, tocmai prin propaganda începută în publicațiile internaționale, un lucru pe care noi, cei din PLR, l-am spus încă din momentul în care acesta a candidat la șefia PNL, acela că el nu este liberal. Autorii articolului elogiator la adresa lui Iohannis din Deutsche Welle confirmă faptul că PNL-ul și președintele său nu au nicio legătură cu ideea de liberalism și cu valorile și principiile acestei ideologii. Publicația le spune răspicat românilor că PNL este un partid popular și că Iohannis nu este nici pe departe reprezentantul liberalilor din România, așa cum încearcă cei din jurul său să manipuleze opinia publică. Singurul candidat liberal înscris în campania pentru Președinția României este Călin Popescu-Tăriceanu.

Este regretabil că s-a ajuns ca o publicație de anvergură să îi facă publicitate unui candidat care a promovat în politică doar pe relații personale și pe derogări, un candidat care nu este în stare să susțină un discurs fără prompter și total incapabil să formuleze un program de țară. Un lucru este adevărat cu privire la proiectul lui Iohannis: într-adevăr nu a mai existat în România un proiect prezidențial creștin-democrat sau popular, iar acum este pentru prima oară când avem de a face cu așa ceva, deoarece până la aceste alegeri nu am avut un candidat care să reprezinte atât de bine principiile și valorile popularilor europeni precum Iohannis.

Pentru a putea vorbi despre Dacia la viitor, avem nevoie de autostrada Pitesti- Sibiu

Dacia-Renault a împlinit 15 ani de activitate. În urmă cu un deceniu a lansat unul dintre modelele care au făcut istorie pentru această companie, Logan. Și, foarte important, Dacia a investit într-un centru de cercetare la Titu.

Parteneriatul Dacia cu Renault a devenit, după 15 ani, cu peste 2,3 miliarde de euro investiții în acest timp, cea mai de succes privatizare din România și proiectul industrial care a adus cele mai mari beneficii județului Argeș. Dacia a ajuns să asigure 17.000 de locuri de muncă și peste 100.000 de locuri de muncă indirect. Anul trecut, Dacia a fost principalul exportator al României și unul dintre motoarele creșterii economice record în Europa. Din acest punct de vedere, rolul domnului președinte Călin Popescu Tăriceanu în privatizarea Dacia s-a dovedit a fi unul de succes.

Ca deputat de Argeș, ca fost ministru al Economiei și chiar din postura unui om care provine din industria auto, din zona comercializării de modele auto, chiar dacă nu Dacia, pot spune un lucru: în această industrie, fără investiții, fără tehnologie și fără competitivitate, nu reziști, nu exiști. Iar dacă vorbim despre competitivitate, dacă vrem să mai vorbim despre uzina Dacia și la viitor, peste încă 15 ani, atunci orice guvern este sau va fi la conducerea țării, indiferent de președinte, trebuie să construiască autostrada Pitești-Sibiu.

Acum, Dacia cheltuie în plus peste 60 de euro la fiecare mașină transportată pe acest drum. Dacă nu se va face autostrada, care leagă uzina de Europa, aceste cheltuieli vor crește în anii următori. În perioada guvernării Tăriceanu o parte din angajamentele statului român au fost respectate: parteneriatul care a dus la construirea Fabricii de cutii de viteze și, mai ales, construirea centurii ocolitoare a Piteștiului și realizarea studiului de fezabilitate pentru autostrada Pitești- Sibiu. Studiu care a fost apoi aruncat la gunoi de fosta guvernare. Dacia trebuie să rămână un proiect industrial strategic, iar din această perspectivă autostrada Pitești-Sibiu trebuie să fie un proiect de gradul zero pentru orice guvern pentru ca, peste 15 ani, uzina Dacia să rămână, tot la Mioveni, România, un succes industrial

Declaraţia preşedintelui Senatului României şi al Partidului Liberal Reformator, domnul Călin Popescu-Tăriceanu, referitor la declaraţiile Monicăi Macovei

Preşedintele Senatului României şi al Partidului Liberal Reformator, domnul Călin Popescu-Tăriceanu, referitor la declaraţiile Monicăi Macovei

„Am recepţionat anunţul făcut de doamna Monica Macovei privitor la intenţia sa de a candida la preşedinţia României cu o oarecare surprindere, având în vedere că partidul din care face parte a nominalizat oficial o altă persoană pentru această poziţie. Atacurile sale ulterioare la adresa mea, dar şi alte componente ale atitudinii sale mi-au risipit nelămurirea.

În calitatea sa de membră activă a echipei lui Traian Băsescu şi în ciuda declaraţiilor belicoase de faţadă dintre cei doi, Monica Macovei are acum de dus la îndeplinire două misiuni, parte a planului urzit de Băsescu: 1. atacuri publice ”sub centură” la adresa mea, pentru a-mi diminua şansele de a intra în turul doi al alegerilor, ştiut fiind că am fost permanent un adversar redutabil al preşedintelui României şi 2. captarea atenţiei opiniei publice asupra sa şi creşterea influenţei sale în aşa-zisul partid de dreapta. Cu cât sunt mai influenţi oamenii apropiaţi lui Băsescu, cu atât mai repede şi mai eficientă va fi preluarea partidului de către Băsescu după încheierea mandatului său.

Mi-am propus şi voi duce o campanie electorală constructivă, bazată pe mari proiecte pentru România. Asta nu însemană că nu voi replica cu maximă promptitudine şi exigenţă la orice atac ”sub centură”, aşa încât electoratul să nu fie derutat de manevrele echipei Băsescu”.

Departamentul de comunicare al PLR Argeş

Presedintii Partidului National Liberal

Ion C. Brătianu
(n. 2 iunie 1821 – d. 4 mai 1891)
24 mai 1875 – 4 mai 1891

Dimitrie C. Brătianu
(n. 1818 – d. 8 iunie 1892)
21 mai 1891 – 8 iunie 1892

Dimitrie Alexandru Sturdza
(n. 10 martie 1833 – d. 8 octombrie 1914)
20 noiembrie 1892 – 10 ianuarie 1909

Ion I. C. Brătianu
(n. 20 august 1864 – d. 24 noiembrie 1927)
11 ianuarie 1909 – 24 noiembrie 1927

Vintilă I. C. Brătianu
(n. 16 septembrie 1867 – d. 22 decembrie 1930)
24 noiembrie 1927 – 21 decembrie 1930

Ion Gheorghe Duca
(n. 20 decembrie 1879 – d. 29 decembrie 1933)
28 decembrie 1930 – 29 decembrie 1933

Constantin I. C. Brătianu
(n. 13 ianuarie 1866 – d. 6 mai 1950)
4 ianuarie 1934 – noiembrie 1947

Radu Câmpeanu
(n. 28 februarie 1922 – )
15 ianuarie 1990 – 28 februarie 1993

Mircea Ionescu – Quintus
(n. 18 martie 1917 – )
28 februarie 1993 – 18 februarie 2001

Valeriu Stoica
(n. 1 octombrie 1953 – )
18 februarie 2001 – 24 august 2002

Theodor Stolojan
(n. 24 octombrie 1943 – )
24 august 2002 – 2 octombrie 2004

Călin Popescu Tăriceanu
(n. 14 ianuarie 1952 – )
2 octombrie 2004 – 20 martie 2009

Crin Antonescu
(n. 21 septembrie 1959 -)
20 martie 2009 – prezent