Conferință de presă susținută alături de Crin Antonescu, Puiu Hașotti, George Scutaru

Astăzi, 8 octombrie, începând cu ora 10:00, la sala Grupului PNL din Camera Deputaților, alături de Crin Antonescu – președintele Partidului Național Liberal, Puiu Hașotti – liderul grupului PNL din Senat și George Scutaru – vicelider al grupului PNL din Camera Deputaților, am susținut o conferință de presă .

Intreaga conferință de presă aici.

 

Comunicat de presa initiativa legislativa Crin Antonescu, Andrei Gerea, George Scutaru

Președintele PNL, Crin Antonescu, liderul și viceliderul grupului deputaților liberali, Andrei Gerea, respectiv George Scutaru, au depus în Parlament o propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii.

Nu întâmplător am ales acest moment pentru a depune această initiativă, pentru că mâine este ziua comemorării Holocaustului. Şi sigur că, în ultimii ani, inclusiv cu această ordonanţă, cu toate discuţiile, dezbaterile publice, cu toate recuperările istorice care s-au făcut, România, ca ţară, ca societate, ca mediu public a făcut paşi decisivi,semnificativi în ceea ce priveşte restabilirea unor adevăruri istorice chiar dacă extrem de dureroase şi momentul acesta al comemorării Holocaustului este un bun prilej pentru a medita, pentru a spune lucruri care s-au întâmplat, care nu trebuie să se mai repete niciodată şi împotriva cărora inclusiv prin intermediul legislaţiei trebuie să adoptăm cea mai fermă poziţie posibilă”, a declarat președintele PNL, Crin Antonescu, în cadrul unei conferințe de presă susținută marți, 8 octombrie, alături de deputatul PNL George Scutaru.

Modificările legislative au fost generate de experienţa de până acum, când solicitări sau reclamaţii (plângeri) depuse la Parchet de către diverse entităţi, inclusiv de către Institutul “Elie Wiesel”, pasibile de a intra sub incidenţa acestui act normativ, au fost finalizate cu închiderea dosarului încă din faza de cercetare.

Pentru a reglementa această situație, inițiativa legislativă propune, în primul rând, ca definiţia dată “ Holocaustului pe teritoriul României” să includă “persecuţia sistematică şi anihilarea evreilor sprijinită de autorităţile şi instituţiile statului Român în teritoriile administrate de acestea în perioada 1940-1944”.

Prin proiectul de act normativ se propune interzicerea şi a faptelor, şi nu doar a organizaţiilor, simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob, precum și includerea între faptele, simbolurile şi organizaţiile interzise şi a celor cu caracter legionar.

De asemenea, inițiatorii liberali propun și reformularea unui articol din actualul act normativ, astfel încât să intre sub incidenţa legii atât fapta persoanei de a promova în public cultul persoanelor vinovate de crime de război sau crime contra umanităţii, cât şi fapta de a promova în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe.

Președintele PNL a subliniat importanța actualizării legislației. ”Sigur, pentru unii acest lucru pare a nu fi de actualitate, pare a fi doar un rafinament de natură istorică, din păcate nu este aşa. Recrudescenţa, chiar în ultimii ani a unor mişcări, chiar partide, atitudini rasiste, antisemite, xenofobe, negaţioniste, din fericire nu înRomânia, dar din nefericire chiar în Europa, chiar în ţări apropiate de noi, ne arată că acest pericol există, şi din punctul nostru de vedere, cel puţin al iniţiatorilor, e nevoie să facem tot ceea ce este necesar pentru ca aşa ceva să nu îşi facă loc în societatea românească”, a explicat Crin Antonescu.

Președintele Senatului a mai afirmat că, pe această inițiativă legislativă, se va solicita procedură de urgenţă. ”Dorim să dăm un semnal clar şi răspicat tuturor concetăţenilor noştri, precum şi opiniei publice internationale, că România nu uită, nu neagă şi nu tolerează vreo manifestare care să pună sub semnul întrebării tragedia oamenilor deportaţi, ucişi, schingiuiţi, înfometaţi, doar pentru că erau de o altă etnie sau de o altă religie”, a declarat liderul PNL.

Președintele PNL, Crin Antonescu, precum și viceliderul deputaților liberali, George Scutaru, au precizat că abordarea acestor aspecte și reglementarea lor reprezintă un semnal că, în România, există o clasă politică matură. Deputatul George Scutaru a mai menționat că inițiativa legislativă a fost lucrat împreună cu reprezentanții Institutului pentru Studierea Holocaustului ”Elie Wiesel”.

Sursa: agerpres.ro

Publicitate

PNL susţine intensificarea eforturilor Guvernului USL de aderare a României la spaţiul Schengen

În contextul intensificării eforturilor de aderare a României la Spaţiul Schengen, Preşedintele liberal al Senatului, domnul Crin Antonescu i-a făcut o invitaţie oficială Preşedintelui Senatului Olandei, domnul Fred de Graaf, care a efectuat, astfel, săptămâna trecută,  între 21 şi 23 februarie, o vizită oficială la Bucureşti.

În calitate de Preşedinte al Grupului parlamentar de prietenie cu Olanda am participat şi eu la întâlnirea oficială care a avut loc vineri dimineaţă, între domnul Fred de Graaf şi domnul Crin Antonescu.

Având în vedere faptul că în luna decembrie Consiliul European a făcut o solicitare adresată Consiliului JAI, ca la reuniunea din 7 martie să analizeze luarea unei decizii privind intrarea României şi Bulgariei în Schengen, consider că, atât Guvernul României cât şi parlamentarii USL trebuie să depună toate eforturile diplomatice necesare pentru ca ţara noastră să poată primi în curând un răspuns favorabil în acest sens.

De aceea, cred că răspunsul pozitiv al Preşedintelui Senatului Olandei, domnul Fred de Graaf, la invitaţia Preşedintele Senatului, domnul Crin Antonescu, poate fi încadrat, în acelaşi timp, şi în categoria unui important demers de consolidare a relaţiilor bilaterale dintre România şi Olanda, din partea celor doi oficiali, ţinând cont şi de importanţa şi potenţialul relaţiilor economice dintre cele două ţări – Olanda fiind primul investitor străin din economia României.  

În acest context, consider că aprecierile publice ale celor doi preşedinţi – cel al Senatului Olandei şi cel al Senatului României – clarifică unele aspecte, puse anterior sub semnul întrebării.

Astfel, Preşedintele Senatului Olandei, domnul Fred de Graaf, a declarat, vineri, după întrevederea pe care am avut-o împreună cu Preşedintele Crin Antonescu, următoarele: „I-am spus şi colegului meu că uneori o relaţie bună între parlamente înseamnă şi punerea de presiune pe guverne pentru a obţine rezultatele pe care ni le dorim şi unii şi ceilalţi”.

De asemenea, domnul Fred de Graaf a subliniat că dincolo de citirea unor „voluminoase rapoarte scrise”, în relaţia dintre cele două ţări este importantă şi întâlnirea oficialilor şi discutarea onestă a punctelor comune şi diferite de vedere: „Cred că este foarte important să experimentăm şi astfel relaţiile între ţări şi parlamentele din UE, pentru că toţi citim rapoarte scrise foarte mari, dar cel mai bun mod de a cunoaşte prietenii este să îi întâlneşti, să vorbeşti cu ei şi să fii foarte onest cu privire la tot ce ne uneşte, dar ne şi desparte”.

Precizez faptul că domnul Preşedinte Crin Antonescu i-a răspuns omologului olandez că atât Guvernului României, cât şi majoritatea parlamentară de la Bucureşti au „determinarea şi voinţa politică” pentru ca România să răspundă „tuturor exigenţelor” privind subiectul aderării la Spaţiul Schengen.

Aşa cum am promis, noi, parlamentarii USL, am demarat procedurile parlamentare pentru modificarea Constituţiei

Deşi a trecut cu calificativul „foarte bine” de campania electorală din decembrie, USL nu şi-a însuşit niciun moment celebrele metehne ale fostului partid de guvernământ, PDL, de a promite românilor şi luna de pe cer pentru a obţine voturi, dar fără a face nimic concret ulterior obţinerii acestora!
Deşi am câştigat alegerile cu o majoritate zdrobitoare, care ne-ar putea euforiza, acest lucru nu se întâmplă, spre surprinderea şi nemulţumirea pdl-iştilor! Partidele componente ale USL demonstrează, încă o dată, că îşi iau în serios promisiunile făcute electoratului în campanie şi că transpunerea acestora în fapte nu poate fi tergiversată fără vreun motiv temeinic!
Astfel, încă de la începutul acestei sesiunii parlamentare, imediat după adoptarea Bugetului de stat pentru anul 2013 şi după aprobarea ordonanţei guvernului Ponta de mărire a punctului de pensie şi de indexare a pensiilor cu 4%, noi, parlamentarii USL am început demararea procedurilor parlamentare de revizuire a Constituţiei.
În acest sens, zilele trecute, în Plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului, am aprobat, cu 439 de voturi pentru şi o abţinere, proiectul hotărârii de constituire a comisiei comune de elaborare a propunerii legislative de revizuire a Constituţiei şi sperăm ca până în luna septembrie, cel târziu, această procedură de modificare să fie finalizată şi o nouă Constituţie să fie aprobată.
Noua Constituţie trebuie să aibă la bază trei principii clare: delimitarea clară a atribuţiilor preşedintelui ţării, întărirea rolului Parlamentului, reforma administrativă şi descentralizarea.
Întărirea rolului Parlamentului trebuie consemnată şi în raport cu Executivul, nu doar cu preşedintele. În sensul acesta, dorim explicit limitarea posibilităţii Guvernului de a angaja răspunderea o singură dată într-o sesiune parlamentară. Centrul vieţii politice în România este Parlamentul pentru că Parlamentul este depozitarul direct, în acest sens, al voinţei alegătorilor.
USL susţine un parlament bicameral restrâns numeric, cu atribuţii distincte şi cu modalităţi de alegere distincte Cameră – Senat, cu un Senat în principiu reunind reprezentanţi ai regiunilor şi cu atribuţii specifice.
De asemenea, USL şi-a propus stoparea traseismului politic prin proceduri de referendum în colegiul respectiv, de exemplu, prin care să se retragă mandatul unui parlamentar care şi-a părăsit partidul în numele căruia a candidat.
Mai mult decât atât, considerăm că în cei opt ani de mandate prezidenţiale, domnul Băsescu, preşedintele jucător, a jucat în picioare Constituţia, a interpretat-o în fel şi chip, dar de fiecare dată, doar după bunul său plac, iar derapajale constituţionale au atins uneori cote inimaginabile, care au avut frecvent nefastul rol de a bloca total instituţiile statului, de a minimaliza, până la derizoriu, rolul parlamentului şi de a interfera abuziv cu atribuţiile premierului şi cu activitatea guvernului!
Electoratul a înţeles faptul că numai o majoritate parlamentară puternică ar fi putut să stopeze toate aceste abuzuri, derapaje şi despotisme, practicate din plin de domnul Băsescu, lucru posibil doar din cauza unor ambiguităţi ale Constituţiei!
Iată de ce, acest demers de revizuire constituţională nu mai poate fi amânat niciun moment, iar voinţa celor care ne-au votat trebuie respectată la timp!
Liderul PNL, domnul Crin Antonescu, va conduce Comisia parlamentară de revizuire a Constituţiei şi îşi asumă prin acest lucru, nu numai rolul de preşedinte al acesteia, ci şi finalizarea procedurilor de modificare printr-o Constituţie mai clară, o Constituţie prin care cetăţeanul român să se simtă mai puternic, iar drepturile să-i fie protejate, în sensul larg al cuvântului, de instituţiile statului!

Presedintii Partidului National Liberal

Ion C. Brătianu
(n. 2 iunie 1821 – d. 4 mai 1891)
24 mai 1875 – 4 mai 1891

Dimitrie C. Brătianu
(n. 1818 – d. 8 iunie 1892)
21 mai 1891 – 8 iunie 1892

Dimitrie Alexandru Sturdza
(n. 10 martie 1833 – d. 8 octombrie 1914)
20 noiembrie 1892 – 10 ianuarie 1909

Ion I. C. Brătianu
(n. 20 august 1864 – d. 24 noiembrie 1927)
11 ianuarie 1909 – 24 noiembrie 1927

Vintilă I. C. Brătianu
(n. 16 septembrie 1867 – d. 22 decembrie 1930)
24 noiembrie 1927 – 21 decembrie 1930

Ion Gheorghe Duca
(n. 20 decembrie 1879 – d. 29 decembrie 1933)
28 decembrie 1930 – 29 decembrie 1933

Constantin I. C. Brătianu
(n. 13 ianuarie 1866 – d. 6 mai 1950)
4 ianuarie 1934 – noiembrie 1947

Radu Câmpeanu
(n. 28 februarie 1922 – )
15 ianuarie 1990 – 28 februarie 1993

Mircea Ionescu – Quintus
(n. 18 martie 1917 – )
28 februarie 1993 – 18 februarie 2001

Valeriu Stoica
(n. 1 octombrie 1953 – )
18 februarie 2001 – 24 august 2002

Theodor Stolojan
(n. 24 octombrie 1943 – )
24 august 2002 – 2 octombrie 2004

Călin Popescu Tăriceanu
(n. 14 ianuarie 1952 – )
2 octombrie 2004 – 20 martie 2009

Crin Antonescu
(n. 21 septembrie 1959 -)
20 martie 2009 – prezent