Clarificări privind dezbaterea proiectului de lege referitor la explotarea de la Roşia Montană

Deşi unul vechi de mai bine de 15 ani, subiectul Roşia Montană a fost brusc resuscitat în ultimele zile, încingând spiritele politice şi mediatice neaşteptat de mult, chiar fulminant am putea spune, pentru acest început de toamnă, devenind peste-noapte un adevărat vulcan de prime-time, lăsând astfel, deliberat sau întâmplător, în obscuritate, multe alte teme importante, pe care ar fi trebuit să se pună acum accentul!
Cred că în societatea românească mai erau foarte multe probleme de rezolvat până la Roşia Montană – şi mă gândesc aici, în primul rând la cele din sistemul de educaţie, doarece a început acum un nou an şcolar şi probleme din sistem sunt foarte multe şi deosebit de grele, dar, mai ales, tergiversate îndelung, sau la cele din sănătate, în care blocajele şi deficienţele s-au ţinut lanţ în ultimii ani, făcându-se rabat prea des de la dreptul la sănătate şi la viaţă al românilor, deveniţi la un moment dat şi pacienţi, sau de ce nu, la cele financiare, pentru că luna viitoare vom avea de dezbătut un nou buget naţional…
Dar să revenim la subiectul zilei, Roşia Montană! Cred că este foarte important ca toţi cei interesaţi să cunoască realitatea în ceea ce priveşte poziţia şi demersurile PNL pe această temă.
În primul rând, trebuie precizat foarte clar faptul că noi, liberalii, nu am solicitat niciodată în Parlament procedura de urgenţă pentru acest proiect de lege trimis de către Guvern! Ba mai mult decât atât, chiar de la începutul acestei sesiuni parlamentare, Grupul Parlamentar al PNL a susţinut constituirea unei comisii parlamentare speciale şi avut reacţii prompte şi rapide, pentru consolidarea dezbaterilor în această privinţă, trimiţând în data de 3 septembrie a.c., două solicitări, una Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare şi una Comisiei pentru industrii şi servicii, în vederea organizării în perioada imediat următoare, unei deplasări a tuturor parlamentarilor, membri în cele două comisii permanente, la Roşia Montană.
Am considerat că toate aceste demersuri sunt necesare şi ele trebuie să fie puse în aplicare de la începutul acestei sesiuni parlamentare, odată cu aflarea faptului că proiectul respectiv va fi trimis de către Guvern Parlamentului spre dezbatere. Avem convingerea că o astfel de dezbatere parlamentară nu poate fi iniţiată oricum, ci având mai întâi o bază solidă, o documentare temeinică, serioasă şi aplicată, printr-o deplasare a parlamentarilor din comisiile de specialitate la faţa locului, aflând astfel, în mod direct, opinia tuturor celor implicaţi.
Noi, liberalii, am anunţat de la început că suntem pentru dezbaterea acestui proiect de lege, deşi cursul lui firesc nu trebuia să aibă nicio legătură cu Parlamentul, dar nu suntem şi pentru aprobarea lui în condiţiile date, deoarece acesta este plin de inadvertenţe tehnice, juridice şi legislative pe care trebuie să le rezolve instituţiile publice abilitate!
Comisia de specialitate care va fi constituită în Parlament zilele viitoare, va trebui să clarifice toate problemele semnalate şi să răspundă în mod concret întrebărilor nelămurite încă, legate de redevenţele care pot fi realmente convenite, astfel încât România să iasă în avantaj, despre consecinţele pe termen mediu şi lung asupra mediului, dar şi despre garanţiile pe care trebuie să le ceară statul român, în mod ferm, firmei respective! Cu alte cuvinte, întrebarea cheie referitoare la aprobarea acestui proiect de lege trebuie să aibă un singur răspuns elocvent: cât are statul român şi cât au toţi românii de câştigat din începerea acestei exploatări sau cât avem de pierdut!
Este dreptul şi libertatea fiecărei formaţiuni politice să se pronunţe în Parlament într-un fel sau altul asupra unui proiect de lege şi nu există nicio legătură între opţiunea liberalilor de a vota împotriva acestui proiect de lege referitor la Roşia Montană şi posibilele despăgubiri pe care le-ar putea avea vreodată statul român de plată. Singura responsabilitate pe care o are Partidul Naţional Liberal este cea faţă de cetăţenii ţării şi de electoratul pe care îl reprezintă, precum şi faţă de programul său de guvernare!

PNL propune Guvernului USL adoptarea unor măsuri de relaxare fiscală, începând cu anul 2014

În cadrul şedinţelor PNL de la sfârşitul acestei veri, am luat hotărârea de a mandata miniştri noştri liberali, membri ai Guvernului USL, să susţină promovarea unor măsuri de relaxare fiscală, precum şi alte politici fiscale, care să reprezinte priorităţi pentru construcţia bugetară pe anul 2014.
Luând în considerare faptul că primul an de guvernare USL s-a axat, în primul rând, pe corectarea greşelilor fostelor guverne ale PDL – greşeli sau, mai bine zis, incompetenţe flagrante, cu efecte dezastruoase în plan economic, social şi instituţional -, dar şi pe repararea nedreptăţilor făcute diferitelor categorii sociale, obiective pe care le putem bifa ca fiind deja îndeplinite, considerăm că anul 2014 trebuie să se evidenţieze prin implementarea celorlalte angajamente din programul economic de guvernare, pe care ni le-am luat în faţa electoratului.
Astfel, odată ce în anul 2013 Guvernul USL a reuşit să asigure o consolidare a creşterii economice, iar perspectivele pentru 2014 sunt, de asemenea, pozitive, putem vorbi în acest moment şi despre aplicarea acelor măsuri economice liberale din programul de guvernare, măsuri mult aşteptate nu numai de către angajaţi, ci, mai ales, de către angajatori, cu alte cuvinte, de către întreprinzătorii privaţi.
În acest sens, principala noastră propunere pe care o vom susţine în mod categoric în această toamnă, în cadrul Guvernului USL, se referă la reducerea contribuţiilor de asigurări sociale cu trei puncte procentuale, în anul 2014, concomitent cu îmbunătăţirea colectării impozitelor şi taxelor.
Conform programului de guvernare, USL şi-a asumat reducerea, în cadrul mandatului, până în 2016, a CAS la angajator cu 5 puncte procentuale şi revenirea TVA la 19%, astfel încât să fie valorificate pe deplin avantajele competitive în plan fiscal ale României.
Credem că prin această importantă măsură fiscală susţinută de către noi liberalii şi solicitată intens, de-a lungul timpului, de către întreg mediul de afaceri, vor fi stimulate în mod real, atât crearea de noi locuri de muncă, cât şi atragerea de noi investiţii. Un alt obiectiv pe care-l vizăm prin adoptarea acestor măsuri de relaxare fiscală este, bineînţeles, reducerea evaziunii fiscale – o povară semnificativă aflată pe umerii economiei noastre naţionale – şi, implicit, a economiei subterane practicată încă, într-o pondere destul de mare pe piaţa muncii.
Noi, liberalii, credem că acest gen de măsuri fiscale, cum sunt: revederea impozitării în sensul reducerii contribuţiilor de asigurări sociale şi a taxei pe valoarea adăugată sunt necesare acum pentru a fi implementate!
De ce susţinem asta? Deoarece ştim foarte bine, cu toţii, că România are nevoie stringentă de o economie competitivă şi atractivă, iar acest deziderat poate fi realizat numai prin măsuri consistente, cu impact puternic, care să aibă într-adevăr menirea de a o repune, pentru o lungă perioadă de timp de acum înainte, pe un trend ascendent solid!

Procesul de revizuire a Constituţiei este unul total transparent

Aşa cum am menţionat recent, principalul obiectiv al USL pentru anul 2013 este încheierea procesului de reformă constituţională, pe care ni l-am asumat ferm în faţa românilor şi pe care l-am demarat deja, odată cu finalizarea dezbaterilor din cadrul Forumului Constituţional şi cu deschiderea lucrărilor Comisiei parlamentare de specialitate.
Lucrările din cadrul Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României se desfăşoară într-un mod foarte transparent, având în vedere că sunt dezbătute absolut toate amendamentele depuse atât de către parlamentari, cât şi de către societatea civilă.
În plus, putem spune că, până în prezent, ne aflăm chiar în calendarul propus pentru acest proces de revizuire a Constituţiei, deşi în cadrul dezbaterilor Comisiei de specialitate nu este trecut cu vederea niciun amendament, indiferent de consistenţa şi importanţa lor! Cu alte cuvinte, nu este nimeni impiedicat să-şi spună punctul de vedere referitor la viziunea sa asupra noii Constituţii şi nici să şi-l susţină în faţa membrilor comisiei pentru a putea primi votul de adoptare sau respingere.
Până în acest moment, lucrările în Comisia parlamentară au avansat suficient de bine şi putem spune că s-au operat destule modificări de substanţă, într-un timp relativ scurt, care aduc la zi Constituţia României, mai ales sub aspectul drepturilor cetăţeneşti, al drepturilor individuale şi al garantării lor.
Mai mult decât atât, este foarte important de remarcat faptul că marea majoritate a deciziilor, fie de admitere a unor amendamente, fie de respingere, au fost luate cu unanimitate sau cu o largă majoritate de voturi. Deci aceste decizii pot fi considerate fără probleme, fiind unele consensuale în direcţia întăririi şi diversificării drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti.
Constituţia revizuită va întări şi dreptul la apărare şi egalitate procesuală. Considerăm că prin aceste noi prevederi corectăm nişte greşeli pe care le-au plătit până acum doar cetăţenii, din buzunarele proprii, suportând astfel integral costul incompetenţei achitată din bani publici.
De asemenea, una dintre cele mai importante propuneri de modificare a Constituţiei pe care am înaintat-o noi, parlamentarii USL, este cea prin care se va limita numărul deputaţilor la 300, la care se vor adăuga cei din partea minorităţilor naţionale, iar senatorii vor reprezenta regiunile administrativ-teritoriale.
O altă modificare pe care o avem în vedere şi care este făcută la propunerea PNL, se referă la creanţele împotriva statului, care în noua Constituţiei vor avea acelaşi regim juridic ca şi contribuţiile fiscale ale cetăţenilor sau ale companiilor, întrucât noi considerăm că statul trebuie să aibă aceeaşi responsabilitate ca şi ceilalţi contribuabili. De asemenea, şi alte principii la care noi, ca liberali, ţinem foarte mult, rămân garantate şi în viitoarea Constituţie: şi anume, dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, dar şi o lărgire a prevederilor constituţionale împotriva discriminărilor de orice fel.
Cred că este suficient de limpede pentru toată lumea faptul că principala caracteristică a acestui proces de modificare a Legii fundamentale, pe care l-a iniţiat USL, are la bază transparenţa totală, dacă ţinem cont că toate discuţiile şi consultările organizate de Forumul Constituţional s-au realizat cu maximă deschidere şi că dezbaterile din cadrul Comisiei parlamentare de resort se desfăşoară transparent şi foarte aplicat, fără derapaje demagogice si politicianiste, atunci când se discută despre principii generale de nivel constituţional.
De asemenea, cel mai important lucru, după părerea mea şi a colegilor mei din USL, pe care trebuie să-l avem în vedere la finalizarea acestui proces amplu de modificare a Constituţiei, este ca proiectul respectiv să întrunească un larg consens, pentru a putea fi validat apoi, fără probleme, în cadrul referendumului!

La mulţi ani PNL la aniversarea a 138 de ani!

Partidul Naţional Liberal este unul din principalele partide politice din România, dar şi cel mai vechi partid dintre cele care fac parte din familia liberală europeană.

Dintre toate partidele apărute pe scena politică românească, Partidul Naţional Liberal este singurul partid care a rămas întotdeauna consecvent cu valorile şi principiile sale, este singurul partid care nu şi-a schimbat vreodată numele, doctrina sau culorile şi care a înţeles perfect noţiunile de democraţie şi libertate, militând permanent pentru apărarea acestora!

PNL a fost înfiinţat sub acest nume, în data de 24 mai 1875, de către un grup al personalităţilor politice cu gândire liberală, din care făceau parte remarcabile personalităţi ale momentului:  Ion C. Brătianu, Mihail Kogălniceanu, Alexandru .G. Golescu şi  Gheorghe  Vernescu.

Cuvântul “liberal” exprima natura regimului social – economic şi politic instituţional bazat pe proprietate şi libertate, prin căutarea permanentă a unui echilibru între diferitele clase ale societăţii. Denumirea partidului reprezintă deci o chintesenţă istorică a două curente de gândire politică românească, din care s-a întrupat statul român modern, ele contopindu-se şi regăsindu-se în ideologia şi practica unui partid care, după 1866, a devenit vehiculul politic al procesului de modernizare a României.

De-a lungul celor 138 de ani de existenţă, PNL şi-a adus cea mai însemnată contribuţie la modernizarea ţării, fiind sinonim, am putea spune, cu  procesul de modernizare instituţională a statului român, cu principalele etape de progres economic şi de prosperitate ale acestuia, cu Reforma Agrară, dar şi cu prima Constituţie democratică a României Mari, Constituţia din 1923.

De asemenea, istoria Partidul Naţional Liberal se identifică cu cele mai importante evenimente ale istoriei României, care şi-au lăsat definitiv amprenta asupra dezvoltării societăţii şi a statului român: obţinerea Independenţei în 1877, construirea Regatului României în 1881, războiul de reîntregire naţională (crearea României Mari) în 1918, relansarea economică după criza mondială din 19291933, dar şi unul de dată mai recentă, intrarea României în Uniunea Europeană, în anul 2007.

PNL s-a angajat ferm, în 2012, la construcţia unei opoziţii unite care să contribuie la înlăturarea unui regim antidemocratic şi defectuos, care nu a făcut altceva decât să pună România în cel mai obscur colţ al democraţiei europene şi să ducă economia ţării spre cele mai nefaste auspicii.

Partidul Naţional Liberal rămâne şi singurul partid autentic de dreapta din România, care îşi asumă acum, din nou, prin politicile sale de dreapta, alături de partenerii săi de guvernare,  rolul de a reaşeza societatea şi economia românească pe un loc onorabil al podiumului european, respectând, întocmai, învăţămintele de căpătâi ale marelui său fondator, I.C. Brătianu: Sunteţi, domnilor, reprezentanţii unui popor care este mândru şi poate fi mândru de trecutul său, şi care trebuie să aibă mare încredere în viitorul său. Nu scădeţi rolul pe care el trebuie să-l aibă în lume; fiţi cât de modeşti pentru persoana dumneavoastră, nu fiţi modeşti pentru poporul pe care îl reprezentaţi”.

Măsurile de stimulare a economiei şi a mediului de afaceri, luate de guvernarea USL – reflectate pozitiv în primul trimestru

Am mai subliniat recent faptul că, în primul nostru an de guvernare, cel al USL, noi, liberalii, am reuşit împreună cu partenerii noştri de alianţă să repunem bazele unei economii româneşti sustenabile şi credibile, iar acest lucru este dovedit faptic, chiar de recentele date statistice date publicităţii de către Institutul Naţional de Statistică.

Aceste date sunt, cred eu, de bun augur pentru România în contextul european actual, aşezând România pe locul trei în Uniunea Europeană, după Letonia şi Lituania, în ceea ce priveşte rata de creştere economică. Astfel, putem spune că România se află pe calea cea bună din punct de vedere al măsurilor economice întreprinse până în prezent de către Guvernul USL, având în vedere consecinţele pozitive în privinţa creşterii economice pe primul trimestru al acestui an, de 2,1%, aceasta fiind una superioară cifrei pe care s-a fundamentat bugetul pe 2013, deci peste aşteptări sau previzionări.

Direcţiile pe care Guvernul USL le-a abordat – şi pe care le are în vedere în continuare – pentru a stimula activ economia, cuprind un spectru mai larg al domeniilor vizate, dar care coroborate, converg spre aceeaşi ţintă: un mediu de afaceri sănătos şi o economie în continuă ascendenţă.

Prin demersurile întreprinse în domeniul economic, Guvernul USL şi-a propus simplificarea sistemului de impunere fiscală şi lărgirea bazei impozabile în acord cu obiectivul prioritar de creştere a colectării la veniturile bugetare.  Mai bine zis, am considerat ca fiind necesare atât luarea unor măsuri de consolidare fiscală şi de lărgire a bazei impozabile, cât şi a unor măsuri de întărire a disciplinei financiare, precum şi de stimulare a procesului de atragere a fondurilor europene.

 În acest sens, Guvernul USL a adoptat un pachet de măsuri fiscale prin care veniturile bugetare se majorează cu circa 2,9 miliarde lei, din care 1,8 miliarde pentru creşterea cheltuielilor de investiţii şi 1,1 miliarde pentru reducerea deficitului bugetar estimat pentru 2013.

Procesul de consolidare fiscală va continua prin creşterea mai rapidă a veniturilor în raport cu cheltuielile. Totodată, prin aplicarea măsurilor luate de Guvernul USL pentru reducerea arieratelor de la nivelul autorităţilor publice locale, Guvernul va da un semnal major privind responsabilitatea fiscal-bugetară şi la nivel local.

Mai mult decât atât, Ministerul Finanţelor are în vedere abordarea a două planuri menite să contribuie în mod eficient la reducerea evaziunii fiscale: din punct de vedere organizatoric şi din punct de vedere legislativ. Şi aici mă refer la măsurile guvernamentale care vizează reorganizarea, modernizarea şi eficientizarea structurilor naţionale şi ale celor teritoriale de control din domeniul fiscal, dar şi la crearea unui cadru legislativ care să conducă la întărirea  efectivă a disciplinei financiare şi, evident, la combaterea evaziunii fiscale.

Consider că prin măsurile pe care le-am implementat, încă din primele luni de guvernare USL, am putut reda mediului de afaceri încrederea de care era atât de multă nevoie în ceea ce priveşte crearea unui climat predictibil şi prietenos pentru atragerea de noi investiţii.