Transformarea Fortului 13 Jilava in muzeu al comunismului

Am primit astazi urmatorul e-mail, pe care o sa il postez in totalitate, cu voia domnului Ganea si cu promisiunea ca aceasta problema ramane in atentia mea:

Stimate domnule Deputat,

Va scriu in legatura cu interpelarea dv. din data de 10 octombrie 2010 privitoare la transformarea in muzeu a Fortului 13 Jilava.

Sunt un fost detinut politic din timpul regimului comunist, cand am petrecut in diverse aresturi, inchisori si lagare peste 7 ani, ca fost membru (1945-1947) al Tineretului National Liberal. Sunt in prezent in varsta de 85 ani.

Doresc in primul rand sa va multumesc pentru interpelarea amintita mai sus, atat in numele meu, cat si al unui grup de fosti detinuti politici anticomunisti democrati care, in diferite perioade, au fost inchisi la penitenciarul cu regim de maxima siguranta Jilava, Fortul nr. 13, unde se aflau in arest preventiv sau in tranzit spre alte locuri de detentie sau munca fortata.

Prin acest penitenciar au trecut, dupa 1944, peste un milion de arestati si detinuti, din care in prezent mai sunt in viata, dupa informatiile mele, doar vreo 3’000 de persoane.

Din raspunsul pe care l-ati primit la sfarsitul anului trecut din partea Ministerului Culturii si Patrimoniului National, inteleg ca se fac demersuri pentru transformarea in muzeu a Fortului 13 Jilava. Noi, fostii detinuti care mai suntem in viata, avem varste de 70-80-90 de ani, si am dori sa mai apucam inaugurarea acestui muzeu.

De aceea, rugaminte noastra este sa urmariti in continuare aceasta problema, de exemplu prin noi interpelari adresate Ministerului Culturii in mod periodic, poate chiar la fiecare 9-12 luni.

Indraznesc sa va sugerez sa vedeti daca va este posibil sa depuneti o interpelare cand se implineste un an de la prima dumneavoastra interpelare, adica inca in noiembrie sau decembrie a.c.

Cu multa stima si multumiri anticipate,

Ion Ganea Arges

Publicitate

Sarmisegetuza ar trebui să fie un brand real în domeniu

O parte a sitului arheologic Sarmizegetuza Regia a fost distrusă de angajaţii unei firme plătite de Consiliul Judeţean Hunedoara să amenajeze o parcare pentru turiştii veniţi să viziteze cetatea. Lucrările care au afectat zidul cetăţii Sarmizegetuza Regia au fost realizate fără aprobările necesare şi fără a fi supravegheate de un arheolog, aşa cum prevede legea, în cazul monumentelor de asemenea importanţă.

Şocat de cele întâmplate la cetatea Sarmisegetuza, capitala Daciei străbune, am înaintat o serie de  adrese şi memorii către instituţiile abilitate pentru implementarea unui program adecvat de restaurare şi conservare, dar şi pentru tragerea la răspundere a celor ce se fac vinovaţi de distrugerea acesteia. Printre instituţiile interpelate de Andrei Gerea se numără Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Ministerul Mediului şi Pădurilor, Ministerul Administraţiei şi Internelor dar şi Inspectoratul de Stat în Construcţii, Inspectoratul Judeţean în Construcţii Hunedoara şi Laura Codruţa Kovesi – procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Este grav ce s-a întâmplat, dar la fel de grav este că a trebuit să se întâmple aşa ceva, ca să ne amitim că Sarmisegetuza Regia este un monument de importanţă majoră pentru patromoniul cultural şi turistic românesc. E trist că a fost nevoie de acest mic dezastru, pentru ca cineva să-şi mai aducă aminte de acest monument de importanţă majoră. Problemele Cetăţii Sarmizegetusa sunt mult mai mari, vechi şi grave decât respectiva parcare. Poate că, pornind de la această problemă, voi reuşi să atrag atenţia asupra acestora şi să facem din Sarmisegetuza un brand real în domeniu, dar şi o zonă de atracţie unică, de maximă şi profitabilă notorietate.