Declaratii de presa Andrei Gerea la incheierea mandatului la Ministerul Economiei

,Am facut declaratiile in cadrul sedintei. Acum vreau sa prezint, pe scurt, ceea ce am facut in cele aproape patru luni cat am fost la minister. Am incercat sa rememorez perioada de debut, pentru ca a fost una extraordinar de intensa. La venirea mea la minister pot spune ca am gasit lucruri dezorganizate administrativ. Aveam un secretar general proaspat numit, si acela interimar, apoi, in perioada urmatoare, am ramas fara un secretar de stat, au urmat numirile succesive iar asta presupune o adaptare. Cu atat mai mare a fost efortul meu de a suplini toate aceste probleme administrative.

Apoi a trebuit sa fac o trecere in revista a tuturor procedurilor din acest minister. Am gasit probleme la un capitol extrem de important: functionarea atasatilor comerciali si de numire a acestora, lipsa unor criterii de performanta, probleme la targurile si expozitiile din strainatate. Erau sume foarte mari vehiculate si de multe opri nejustificate. Acest lucru m-a determinat sa iau o opozitie serioasa fata de aceste proceduri, am elaborat una noua de inscriere a participantilor, chiar daca au fost anumite comentarii, toti a trebuit sa se conformeze si sa inteleaga ca banul public nu este sa iti bati joc de el.

Ne-am orientat catre rezolvarea problemelor legate de Oltchim si Cuprumin, prioritati pe care si presedintele mi le-a indicat. La Oltchim lucrurile nu stateau deloc bine, era o poveste fara de sfarsit cu ‘uite investitorul, nu e investitorul”. Mesajul care fusese receptat, pe care l-am primit ulterior de la cei cu care am stat de vorba precum potentiali investitori cum ca nu ar fi doriti pentru a intra in competitia pentru Oltchim. Incepand cu luna noiembrie am avut bucuria sa constatam ca interesul pentru Oltchim revine la nivelul unor companii capabile sa opereze acest combinat. Astfel astazi sunt consortii din China, Romania, Ungaria. Avem discutii in continuarie din Socar si inca doua companii din Turcia. Si-au mai manifestat interesul si companii din Rusia.

Am mai indicat faptul ca singura solutie este operarea integrata acest lucru incluzand si rafinaria. Speram ca acest lucru sa se intample inainte de depunerea ofertelor

Am actionat si pentru gasirea unor solutii alternative:finantari, obtinerea unui capital de lucru, obtinerea unor credite-furnizor. Multe lucruri le-am reusit. S-a reusit o infuzie de capital de 2 mil euro la sfarsitul lunii decembrie. Cu acesti bani s-a putut trece iarna.

Un alt subiect a fost Cuprumin care era intr-o procedura de atragere a unui partener compercial. Fusese inceput undeva prin primavara, numai ca toate conditiile continute de aceasta procedura au fost de natura sa opreasca orice fel de interes pentru un contract. Noi nu am fost dispusi sa cedam pentru ca ar fi insemnat schimbarea jocului in timpul jocului. Probabil procedurile vor fi reluate.

Avem o multumire in ceea ce priveste industria de aparare: acceptarea de catre Ministerul Finantelor si FMI a stergerii datoriilor, 1 mld lei din 1,7 mld lei, absolut necesara, o gura de oxigen pentru industria de aparare. In acest moment sunt posibile inclusiv finantari bancare.

Am apucat sa vizitez companii din industria de aparare, am avut suprinderea sa aflu ca la Avioane Craiova sa fiu primul ministru care viziteaza fabrica dupa 1990. Am fost impresionat de rezistenta celor de acolo. Intreprinderea are viitor, are solutii. Am avut intalniri cu potentiali cumparatori, ultima cu o companie din Israel. Exista solutii pentru Avioane Craiova. La Romaero, sunt si acolo tot felul de probleme legate de presiunile fiscale, dar prin tot ceea ce noi am discutat cu tot felul de companii din SUA, Austria, speram sa se concretizeze reclama pe care am facut-o. Cu Airbus si Boeing. Toate companiile din sectorul de aparare chiar daca s-au orientat catre productia civila au sansa lor.

Partea legata de absorbtia fondurilor europene. Chiar daca o scurta perioada sub gestiunea mea, pot sa spun ca am avut o relatie buna cu conducerea de la autoritatea de management. La sfarsitul anului ne bucuram de un grad de absorbtie de 36%.

Am intrat in dezbatere cu Legea minelor si pe fondul unei agitatii pe Rosia Montana. As vrea sa spun ca Legea minelor nu este dedicata exploatarii de la Rosia Montana. Preocuparea noastra pentru legea minelor vine din nevoia de renastere a mineritului. Romania are nevoie de dezvoltarea mineritului de orice fel. Suntem intr-un punct in care putem considera ca industria mineritului redevine profitabila, sunt deschise tot felul de explotari de orice fel in Europa. Este obligatoriu ca si Romania daca doreste sa-si pastreze ritmul de crestere sa redea sansa mineritului. Nu mai vorbesc ca sunt societati precum Remin unde sunt investitori care vor sa reia activitatea

Rosia Montanta se poate face si acum daca isi ia autorizatiile de mediu sau de la Cultura. Rosia Montana nu asteapta niciun fel de lege de la Ministerul Economiei.

Sper din tot sufletul ca noua initiativa parlamentara sa aiba succes. In cadrul legii minelor am reglementat pentru prima oara si accizarea evaziunii fiscale si a lipsei de control in domeniul apei minerale. Speram ca prin legea minelor daca isi va pastra componenta e care o cunosc si acest domeniu sa-si pastreze avantajele.”

Publicitate

Ministrul economiei, Andrei Gerea, s-a intalnit cu ambasadorul Republicii Elene in Romania

Ministrul economiei, Andrei Dominic Gerea, l-a primit joi, 19 decembrie a.c., pe E.S. Grigorios Vassiloconstandakis, ambasadorul Republicii Elene în România.
Cei doi oficiali au apreciat stadiul relaţiilor bilaterale dintre cele două state, amintind evoluţia pozitivă a schimburilor comerciale din acest an admiţând, totodată, că există potenţial pentru extinderea şi diversificarea acestora pe baza obiectivelor şi priorităţilor comune la nivel regional şi european.
Diplomatul elen a evidenţiat importanţa sprijinului comun acordat mediului de afaceri din cele două ţări în vederea valorificării oportunităţilor existente pe ambele pieţe. Ambasadorul Vassilokonstandakis a arătat faptul că, în pofida crizei economice, prezenţa elenă în România a rămas una substanţială şi stabilă şi a înregistrat chiar o creştere în ultima perioadă, aportul elen pe piaţa românească reprezentând un sfert din totalul investiţiilor străine, din ultimul an, în România. Cu acest prilej, ambasadorul a lansat şi o invitaţie investitorilor români de a-şi extinde prezenţa economică în Grecia, atât în domeniile tradiţionale de cooperare, construcţii, imobiliare, cât şi în domeniul energetic.
Cei doi oficiali au avut un schimb de opinii pe tema susţinerii acordate investitorilor interesaţi în explorarea oportunităţilor oferite de cele două economii, context în care ministrul Andrei Gerea l-a informat pe oaspetele său cu privire la posibila înfiinţare a unui compartiment dedicat acestora în cadrul Ministerul Economiei, care să devină funcţional la începutul anului viitor.
Întrevederea a prilejuit, de asemenea, un schimb de păreri pe tema organizării, în toamna anului viitor, a următoarei reuniuni a consultărilor la nivel ministerial (formă de colaborare instituţionalizată care a înlocuit comisia mixtă de cooperare economică România-Grecia). În perspectiva acesteia, cei doi oficiali au convenit stabilirea unei agende comune de proiecte de interes, în cadrul unei întâlniri la nivel ministerial în primăvara anului 2014.

Elemente de background
Conform datelor statistice disponibile, la finele lunii august 2013, schimburile comerciale româno – elene erau la un nivel de762,1 milioane euro, cu 5,2 % peste nivelul perioadei similare din anul anterior. Exporturile s-au majorat cu 4,9% atingând 369,5 milioane euro, iar importurile au crescut cu 5,5% ajungând la 392,6 milioane euro.
La 31 octombrie 2013, investiţiile elene în economia românească erau de 1.726,7 milioane euro, reprezentând 5,0% din totalul investiţiilor străine în România (locul 6 în topul investitorilor străini după valoarea capitalui subscris), cu 5.754 societăţi înregistrate.

Sursa: Departamentul de presa al Ministerului Economiei

Ministrul Economiei, Andrei Gerea, s-a întâlnit cu membrii Consiliului de Export

Ministrul Economiei, Andrei Gerea, s-a întâlnit luni, 18 noiembrie a.c., cu membrii Consiliului de Export cu prilejul sesiunii lunare al acestui organism care asigură Parteneriatul Public Privat în domeniul promovării exportului românesc.

Ministrul Andrei Gerea, a prezentat principalele obiective ale Ministerului Economiei în domeniul promovării exportului, activitate care în primele 3 trimestre din acest an şi-a consolidat poziţia de principală forţă motrice a creşterii economice în ţara noastră.

Ministrul economiei i-a asigurat, in context, pe reprezentanţii patronatelor şi asociaţiilor membre ale Consiliului de Export, care au expus problemele cu care se confrunta in activitatea lor, că va acorda tot sprijinul firmelor şi companiilor româneşti pentru intensificarea activităţii de internaţionalizare a afacerilor. În acest sens atât aparatul central al ministerului, cât şi reprezentanţii din reteaua propie de promovare comercial – economică externă vor acţiona, în baza atribuţiilor pe care le au, pentru creşterea volumului de export şi diversificarea acestuia.

Cu ocazia reuniunii, secretarul de stat în Ministerul Economiei, coordonator al Departamentului de Comert Exterior si Relatii Internationale, Virgil Daniel Popescu, a fost ales co–preşedinte al Consiliului de Export din partea sectorului public.

Noul co-preşedinte şi-a exprimat dorinţa ca prin eforturi comune sa fie definitivată Strategia de Export, aflată în dezbatere publică, asigurând că Ministerul Economiei şi Departamentul de Comerţ Exterior şi Relaţii Internaţionale acorda o importanţa deosebita dialogului cu partenerii din Consiliu, precum şi cu toţi cei care vor să contribuie la o prezenţă mai activă a mărfurilor şi serviciilor româneşti pe pieţele internaţionale.

Sursa: Biroul de presă al Ministerului Economiei

Noi, liberalii, susţinem adoptarea şi implementarea unei strategii de reindustrializare a României

După cum bine ştim, în perioada post-decembristă, în afară de integrarea în structurile euro-atlantice, România nu a mai avut niciun proiect major, unul de anvergură strategică care să aibă menirea de a stimula şi susţine, pe termen lung, acele domenii care constituie un avantaj pentru România şi care ar fi putut să aducă şi schimbări pozitive deosebit de importante pentru economia noastră.

Despre tema reindustrializării nici nu prea s-a mai vorbit în ultimii ani! Ba mai mult decât atât, România este privită, de ceva vreme,  din exterior, doar ca o ţară a cărei industrie se află în derivă şi care nu ar mai putea fi, din acest motiv, considerată ca fiind suficient de competitivă pe toate palierele existente în industria autohtonă cu celelalte industrii europene.

 De aceea, Ministrul liberal al Economiei, domnul Varujan Vosganian, consideră că avem nevoie de o strategie de reindustrializare a României şi a demarat deja o acţiune fără precedent şi anume aceea de a consulta reprezentanţii industriei româneşti în vederea elaborării acesteia. Este o acţiune de amploare foarte mare, la nivelul domeniului, ce are în vedere consultarea a peste o mie de firme româneşti din toate ramurile industriale.

Prima etapă pe care Ministerul de resort a iniţiat-o în acest sens, pentru ca dialogul respectiv să poată avea şi o anumită coerenţă, se referă la faptul că tuturor acestor firme le este transmis un chestionar concret privind proiectele lor investiţionale, modul de finanţare a acestora, așteptările legislative, percepţia privind calitatea administraţiei, modul în care pot fi utilizate fonduri proprii sau atrase pentru inovare în companiile proprii, dar şi principalele dificultăţi în recrutarea personalului. Acest chestionar are rolul de a colecta informaţii ce vor constitui fundamentul strategiei privind industria  românească.

Astfel, principalele direcţii pentru industrializarea României pe care noi, liberalii, le avem în vedere sunt privatizarea şi retragerea statului din economie, cu câteva excepţii de natură strategică, implicarea în zonele industriale de vârf şi integrarea industriei producătoare într-o strategie comună europeană, care să nu fie  protecţionistă, dar care să susţină industriile.

De asemenea, ne-am propus ca rezultatele acestor întâlniri să fie făcute publice cât mai repede, chiar la începutul lunii iunie a acestui an, sub forma unui document integrat Comisiei consultative privind elaborarea strategiei industriale, strategie ce ar trebui finalizată în toamna acestui an.

Ministrul liberal al Economiei are în vedere elaborarea a patru documente în scopul reindustrializării României: un document va fi referitor la politica industrială, altul se va referi la strategia de cercetare, unul la strategia de export, iar altul la dezvoltarea economică rurală. Toate aceste documente vor reprezenta elementele-pilon în completarea strategiei de competitivitate, cu aplicabilitate pe termen lung, până în 2020.

Noi, ca liberali, suntem preocupaţi de asigurarea unui mediu de afaceri încrezător în şansele economiei româneşti de a atrage cât mai multe investiţii şi de aceea avem responsabilitatea de a lua cele mai pertinente măsuri de susţinere a acelor ramuri care ne dau României un plus de competivitate şi atractivitate în plan european şi internaţional.

Guvernul USL îşi respectă promisiunile faţă de muncitorii de la Arpechim şi Oltchim

Guvernul Ponta îşi respectă promisiunile luate în faţa muncitorilor de la Oltchim luând măsurile necesare pentru reluarea activităţii de producţie. Astfel, sperăm ca în această săptămână să fie reluată producţia la una din instalaţii, cea de Electroliză cu membrane, urmând ca până la sfârşitul lunii să fie reluată producţia la 60-65% din capacitate pe platforma Oltchim.

Pentru a putea stabiliza situaţia grea în care se afla Oltchimul, noua echipă managerială numită de Guvernul Ponta face eforturi pentru a negocia o reeşalonare a datoriilor faţă de Electrica Furnizare, dar şi pentru recuperarea datoriilor pe care combinatul le are de încasat de la diferite firme. În prima fază, săptămâna trecută a avut loc o importantă şedinţă a Consiliului de Administraţie al Oltchim care a avut drept scop aprobarea programului de reorganizare a activităţii, numirea noilor cadre de conducere pe funcţie, organizarea pe direcţii şi divizii de funcţionare în scopul reducerii cheltuielielor şi a trecerii activităţii pe profit. În aceeaşi sedinţă a fost aprobat programul de pornire a combinatului, care se va face în mai multe etape, respectiv 12, care sunt diseminate pe instalaţiile principale, deocamdată pentru platforma de la Râmnicu Vâlcea, urmînd ca, într-o etapă ulterioară, să se continue cu repornirea Arpechim, respectiv cu partea care ţine de Oltchim.

Deci putem spune că porţile Oltchim şi Arpechim nu s-au închis definitiv, aşa cum propovăduiau falimentatorii pdl-işti! Ba mai mult decât atât, Guvernul USL a reuşit să achite o parte din drepturile salariale restante muncitorilor, dându-le acestora bonurile de masă, precum şi un avans din salariul pe luna august, iar până la sfârşitul lunii octombrie, salariaţii îşi vor primi toţi banii. De asemenea, pentru 522 de salariaţi ai Oltchim, adică circa 17% din totalul salariaţilor, Guvernul acordă ajutoare de urgenţă în valoare de 1.400 de lei, în două tranşe.

Deşi Guvernul a făcut progrese importante şi nesperate într-un timp foarte scurt, credem că sunt necesare mult mai multe eforturi şi acţiuni conjugate pentru a repune pe făgaşul normal activitatea Oltchimului. De aceea, în paralel cu repornirea producţiei combinatului, Guvernul USL continuă demersurile începute la nivelul UE pentru a finaliza cât mai repede discuţiile începute cu reprezentanţii CE despre ajutorul de stat solicitat pentru combinat. În acest sens, o echipă tehnică din Ministerul Economiei împreună cu preşedintele Consiliului Concurenţei, domnul Bogdan Chiriţoiu, merg la Bruxelles pentru a purta discuţii cu Comisia Europeană în vederea acordării împrumutului de salvgardare, necesar pentru continuarea unui ciclu de producţie.

Tot PDL – camuflat în ARD, este cel care, prin unii reprezentanţi ai săi tot mai amnezici, are tupeul să vină acum cu multe sfaturi despre cum ar fi mai bine pentru Oltchim, uitând cu desăvârşire că a avut mereu cât a stat la guvernare, reprezentanţi de seamă în CA al Oltchim (un secretar de stat, un director din Ministerul Economiei etc). Mă întreb cum de le-au lipsit ideile bune atunci şi le-au regăsit brusc acum? Sau dumnealor nu aveau timp de gândit, ci doar de furat? Prin batjocura la adresa miilor de muncitori care au avut de suferit o perioadă îndelungată, PDL a arătat, încă odată, că nu face rabat de la nimic pentru a se salva de la dezastru, indiferent de metodele odioase pe care le inventează!

Dar PDL nu s-a oprit doar la devalizarea şi îndatorarea excesivă a combinatului şi punerea lui într-o situaţie mai mult decât critică, ci a orchestrat din culise un întreg circ, folosindu-se de Dan Diaconescu pentru a-şi atinge scopurile electorale meschine, transformând problemele angajaţilor într-un spectacol de prost gust.

Guvernul Ponta a demontat însă tot acest scenariu cu iz pur electoral şi a demonstrat că demersurile lui Dan Diaconescu au adus prejudicii grave României! Deşi a fost formulată chiar o plângere penală împotriva acestuia, deoarece a folosit documente false pentru a da impresia că are banii necesari privatizării combinatului, iată însă că Dan Diaconescu nu are deocamdată nicio problemă.

Prin demersurile sale din ultimele săptămâni, Guvernul USL demonstrează că îşi dă întreaga silinţă de salvare a Oltchimului de la lichidarea combinatului, adică de la starea de fapt în care a fost adus de PDL.