Istoria de 24 de ani a unui partid… istoric!

6 ianuarie 1990 este ziua în care Partidul Naţional Liberal a fost înscris la Tribunalul Bucureşti. Acest lucru a fost posibil datorită unui grup de vechi membri ai PNL, între care Nicolae Enescu, I.V. Săndulescu, Dan Amedeu Lăzărescu şi Sorin Bottez, care, pe 22 decembrie 1989, au alcătuit un „comitet de iniţiativă“ pentru reînfiinţarea PNL.

La primul Congres, 31 martie 1990, Radu Câmpeanu a fost ales preşedinte, iar cei patru din Comitetul de Iniţiativă, vicepreşedinţi. Deşi alegerile legislative din 20 mai 1990, au reprezentat o dată prea apropiată de cea a reînfinţării formaţiunii politice, PNL s-a situat pe locul al treilea, după FSN şi UDMR, obţinând un procent de 6,41% în Cameră, cu 29 de deputaţi, şi 7,06% în Senat, cu 10 senatori. Candidatul PNL la alegerile prezidenţiale, Radu Câmpeanu, s-a clasat pe locul doi, după Ion Iliescu, cu 10,64% din sufragii.

Frământările în partid au apărut încă de la început, ele datorându-se neînţelegerilor survenite între vechii liberali şi grupul tinerilor liberali din conducere, care au fost excluşi în data de 12 iulie 1990. Ulterior, 23 iulie 1990, ei au format PNL-Aripa Tânără. Era prima scindare dintr-un ling şir de fracturări şi regrupări. În octombrie 1990 PNL a fuzionat cu Partidul Social-Liberal (PSL).

Pe 15 decembrie 1990, PNL a participat la constituirea Convenţiei Naţionale pentru Instaurarea Democraţiei (CNID), alături de PNŢCD, PAC, PER, PSDR, UDMR, iar apoi la crearea CDR, în 26 noiembrie 1991. În 1991, PNL a intrat în Guvernul Stolojan cu trei posturi – Mircea Ionescu Quintus, la Justiţie, George Danielescu, la Finanţe şi I.V. Săndulescu – secretar de stat în MAE.

Pe 11 aprilie 1992 PNL s-a retras din CDR, ceea ce avea să conducă la a doua scindare a partidului. Astfel, grupul disident condus de Niculae Cerveni, care dorea să rămână în CDR, a înfiinţat PNL-CD. În primăvara anului 1992, PNL-AT şi PNL-CD au pus bazele Alianţei Liberale (AL), iar în iulie acelaşi an, s-a înfiinţat Noul Partid Liberal, desprins din PNL-AT.

La alegerile generale din septembrie PNL nu a reuşit să obţină un scor care să-i permită intrarea în Parlament (sub 3%) ceea ce a determinat apariţia „Grupului pentru Reformă Morală şi Politică”, exclus ulterior din PNL.

Pe 20 februarie 1993, a apărut Partidul Liberal, ulterior PL ’93, care va fi format dintr-o aripă desprinsă din PNL-CD, PNL-AT şi Grupul pentru Reformă Morală şi Politică. Pe 27 februarie PNL a fuzionat cu Noul Partid Liberal (NPL), constuit în urma dsprinderii unui grup din PNL-AT. Tot atunci Câmpeanu a fost înlocuit cu Quintus la conducerea partidului. Din funcţia de vicepreşedinte, Câmpeanu va încerca să reia conducerea formaţiunii.

Pe 5 februarie 1994 grupările conduse de Quintus şi Câmpeanu au organizat în paralel un Congres, unul la Bucureşti, altul la Braşov, care s-au declarat reciproc nestatutare. În condiţiile în care Tribunalul Bucureşti a dat câştig de cauză grupării Quintus, susţinătorii lui Câmpeanu au format un alt partid – PNL-Câmpeanu.

Pe 13 septembrie 1993, PL 93 a devenit membru al Internaţionalei Liberale. Pe 20 decembrie 1994 PNL Quintus a intrat în CDR, participând pe listele CDR la alegerile locale şi generale. La alegerile generale din 1996, PNL a obţinut, 25 de deputaţi şi 17 senatori, fiind considerat al doilea partid ca importanţă din CDR. Astfel, în Guvernul de coaliţie CDR, USD, UDMR, condus de Victor Cirobea, PNL a avut cinci portofolii, iar în Guvernul Radu Vasile (din 16 aprilie 1998) trei ministere şi Secretariatul General al Guvernului.

Ultima scindare s-a produs în vara anului 2006 când, din PNL, din s-a desprins o nouă formaţiune politică structurată în jurul a doi foşti preşedinţi liberali, Teodor Stolojan şi Valeriu Stoica, aceasta trecând de partea PD, formând PDL-ul de astăzi.

După 2001, conducerea PNL a fost asigurată de Valeriu Stoica, Theodor Stolojan, Călin Popescu Tăriceanu şi Crin Antonescu, din martie 2009 şi până în prezent.

De-a lungul a 24 de ani de existenţă post-decembristă, PNL a guvernat în trei rânduri.

Sursa: argument-cs.ro

Alte referinte: pnl.ro, national-liberal.ro

Publicitate

La mulţi ani PNL la aniversarea a 138 de ani!

Partidul Naţional Liberal este unul din principalele partide politice din România, dar şi cel mai vechi partid dintre cele care fac parte din familia liberală europeană.

Dintre toate partidele apărute pe scena politică românească, Partidul Naţional Liberal este singurul partid care a rămas întotdeauna consecvent cu valorile şi principiile sale, este singurul partid care nu şi-a schimbat vreodată numele, doctrina sau culorile şi care a înţeles perfect noţiunile de democraţie şi libertate, militând permanent pentru apărarea acestora!

PNL a fost înfiinţat sub acest nume, în data de 24 mai 1875, de către un grup al personalităţilor politice cu gândire liberală, din care făceau parte remarcabile personalităţi ale momentului:  Ion C. Brătianu, Mihail Kogălniceanu, Alexandru .G. Golescu şi  Gheorghe  Vernescu.

Cuvântul “liberal” exprima natura regimului social – economic şi politic instituţional bazat pe proprietate şi libertate, prin căutarea permanentă a unui echilibru între diferitele clase ale societăţii. Denumirea partidului reprezintă deci o chintesenţă istorică a două curente de gândire politică românească, din care s-a întrupat statul român modern, ele contopindu-se şi regăsindu-se în ideologia şi practica unui partid care, după 1866, a devenit vehiculul politic al procesului de modernizare a României.

De-a lungul celor 138 de ani de existenţă, PNL şi-a adus cea mai însemnată contribuţie la modernizarea ţării, fiind sinonim, am putea spune, cu  procesul de modernizare instituţională a statului român, cu principalele etape de progres economic şi de prosperitate ale acestuia, cu Reforma Agrară, dar şi cu prima Constituţie democratică a României Mari, Constituţia din 1923.

De asemenea, istoria Partidul Naţional Liberal se identifică cu cele mai importante evenimente ale istoriei României, care şi-au lăsat definitiv amprenta asupra dezvoltării societăţii şi a statului român: obţinerea Independenţei în 1877, construirea Regatului României în 1881, războiul de reîntregire naţională (crearea României Mari) în 1918, relansarea economică după criza mondială din 1929 – 1933, dar şi unul de dată mai recentă, intrarea României în Uniunea Europeană, în anul 2007.

PNL s-a angajat ferm, în 2012, la construcţia unei opoziţii unite care să contribuie la înlăturarea unui regim antidemocratic şi defectuos, care nu a făcut altceva decât să pună România în cel mai obscur colţ al democraţiei europene şi să ducă economia ţării spre cele mai nefaste auspicii.

Partidul Naţional Liberal rămâne şi singurul partid autentic de dreapta din România, care îşi asumă acum, din nou, prin politicile sale de dreapta, alături de partenerii săi de guvernare,  rolul de a reaşeza societatea şi economia românească pe un loc onorabil al podiumului european, respectând, întocmai, învăţămintele de căpătâi ale marelui său fondator, I.C. Brătianu: „Sunteţi, domnilor, reprezentanţii unui popor care este mândru şi poate fi mândru de trecutul său, şi care trebuie să aibă mare încredere în viitorul său. Nu scădeţi rolul pe care el trebuie să-l aibă în lume; fiţi cât de modeşti pentru persoana dumneavoastră, nu fiţi modeşti pentru poporul pe care îl reprezentaţi”.

Rezoluţia Partidului Naţional Liberal privind Românii de peste hotare, parte integrantă a poporului şi spiritualităţii româneşti

De-a lungul timpului, în trecutul mai apropiat sau mai îndepărtat, multe dintre comunităţile istorice de români au fost greu puse la încercare. La rândul lor, românii care au părăsit temporar tara in ultimii ani au fost adesea in situaţia de a trebui sa facă fata dificultăţilor de tot felul.
Congresul PNL considera ca toţi aceştia sunt parte integranta a poporului si spiritualităţii româneşti iar statul român are responsabilitatea de a răspunde in consecinţă. Cetăţenii români sau etnicii români care trăiesc si muncesc in străinătate trebuie sa beneficieze de sprijin si de asistenta la un nivel compatibil cu normele internaţionale in domeniu si cu statutul României de membru al UE.
In acest context, PNL constata ca o bună parte dintre romanii de peste hotare sunt, in acelasi timp, atat cetăţeni romani cat si cetăţeni europeni. Acestia trebuie să beneficieze de toate drepturile care derivă din aceasta calitate. Începând cu data de 1 ianuarie 2014 restricţiile de pe piaţa muncii pentru romani vor fi ridicate in toate statele membre ale UE iar cetăţenii români trebuie sa poată exercita deplin si integral toate drepturile asociate cetăţeniei europene.
Pe de altă parte, România trebuie sa acţioneze pentru a întări cooperarea cu toate statele din vecinătate , pentru a promova drepturile persoanelor care aparţin comunităţilor româneşti, in conformitate cu standardele europene in materia minorităţilor naţionale.
Având in vedere toate acestea, Congresul PNL considera ca este o datorie a României de a oferi protecţie si asistenta romanilor de peste hotare. In acest sens, apărarea drepturilor, libertăţilor si demnităţii românilor sunt aspecte esenţiale.
Menţinerea identităţii culturale si lingvistice, precum si asigurarea accesului la lăcaşe de cult, trebuie sa reprezinte o prioritate pentru România.
Libertatea de circulaţie a persoanelor este o valoare liberală, printre cele cu rol fondator pentru Uniunea Europeană. In acest sens, liberalii români susţin dreptul românilor de a se integra in ţările unde isi au reşedinţa temporara. Cetăţenii români trebuie sa aibă acces la servicii sociale si la asistenta medicala. Copii lor trebuie sa aibă garantat accesul la servicii educaţionale in vederea dezvoltării personalităţii lor si a integrării in ţările unde isi au reşedinţa temporara.
Apropierea de ţară a românilor care au reşedinţa in străinătate este un aspect important care va fi in atenţia României. Legăturile cu familiile ramase in ţară trebuie întărite, iar cei care doresc sa se întoarcă in România trebuie sa beneficieze de diferite forme de sprijin, in funcţie de interesele lor profesionale sau antreprenoriale.
Un aspect extrem de importat este legat de promovarea imaginii României peste hotare. Este nevoie ca imaginea românilor sa fie ameliorata iar valorile spiritualităţii si culturii româneşti sa fie promovate in ţările cu comunităţi semnificative de români. Acest fapt va contribui la punerea in valoare a acestor comunităţi si la mai buna lor integrare acolo unde isi au reşedinţa.
Limba româna, cultura, tradiţia si spiritualitatea au reprezentat cele mai puternice elemente de legătură ale românilor, oriunde ei se aflau. Astăzi, la fel ca si de-a lungul istoriei si indiferent de drumul pe care l-au apucat si de locul unde se găsesc, românii trebuie sa isi păstreze vii credinţa, unitatea si identitatea naţională.
In concordanta cu aceste direcţii de acţiune, reflectate si in programul de Guvernare al USL, Congresul considera că priorităţile politice ale PNL pentru următorii 2 ani ar trebui sa fie următoarele:
1. Garantarea exercitării complete a cetăţeniei europene de către toţi cetăţenii romani si eliminarea restricţiilor pe piaţa muncii începând cu 1 ianuarie 2014;
2. Desfăşurarea unui program coerent de promovare a imaginii României peste hotare, preponderent in ţările unde există comunităţi semnificative de români. Integrarea românilor in tarile de reşedinţa va fi mult uşurata in condiţiile in care va fi atins obiectivul de a ameliora imaginea românilor si a României.
3. Punerea in practică a unor programe care să dea cetăţenilor români si etnicilor români aflaţi peste hotare conştiinţa faptului ca sunt parte integranta a poporului si spiritualităţii româneşti.
4. Sporirea cooperării cu statele din vecinătate , pentru a promova drepturile persoanelor care aparţin comunităţilor româneşti, in conformitate cu standardele europene.
5. Întărirea parteneriatului cu Republica Moldova si susţinerea aspiraţiilor de integrare europeană ale acesteia.

Doi ani de USL

În urmă cu doi ani, Partidul Naţional Liberal, Partidul Social Democrat şi Partidul Conservator au luat decizia de a-şi uni forţele pentru a pune bazele unui nou proiect politic, fără precedent în ultimii 20 de ani.

Uniunea Social Liberală s-a constituit din nevoia de a înlătura pe cale democratică regimul Băsescu – o guvernare dezastruoasă care a subordonat toate instituţiile statului, a creat haos social şi a adâncit criza economică, blocând orice posibilitate de resuscitare economică a României.  Uniunea Social Liberală s-a format pentru a schimba modul în care se face politică în România.

Uniunea Social Liberală, un proiect politic naţional de anvergură, s-a dovedit a fi alternativa la un regim ilegitim, corupt şi nepăsător faţă de cetăţeni.

USL a dovedit în cei doi ani de existenţă că este o construcţie puternică, unită şi determinată să guverneze în folosul cetăţenilor. Împreună cu milioanele de oameni care s-au săturat de Traian Băsescu şi de guvernarea PDL, am câştigat alegerile locale şi parlamentare, în vreme ce 7,4 milioane de români au votat pentru demiterea preşedintelui  Traian Băsescu la referendumul din iulie 2012.

USL a promis că va face dreptate şi s-a ţinut de cuvânt. Am reparat nedreptăţile făcute de guvernarea PDL bugetarilor, pensionarilor, întreprinzătorilor. Am restituit banii luaţi abuziv de guvern oamenilor, am indexat pensiile, am redeschis spitalele închise în mod iresponsabil, am început să facem curăţenie în reţelele de corupţie pedeliste.

Am demonstrat în tot acest timp, în ciuda atacurilor din partea competitorilor politici, că suntem mai puternici şi mai hotărâţi ca niciodată.

Ne propunem să câştigăm alegerile prezidenţiale din 2014 şi în acest sens, Congresul Extraordinar al USL din aprilie 2012 a decis să susţină un candidat comun în persoana preşedintelui PNL, Crin Antonescu.

Avem nevoie de o Românie puternică, iar Uniunea Social Liberală va rămâne unită pentru a-şi pune în aplicare soluţia pentru redresarea ţării – un nou model economic, un proiect pentru România, dezvoltare economică şi coeziune socială.

Comunicat de presa PNL

Partidul National Liberal solicita Consiliului National al Audioviziualului sa adopte, de urgenta, o decizie de sanctionare a postului de televiziune UNU TV din Piatra Neamt, care a apartinut familiei actualului primar al municipiului, democrat-liberalul Gheorghe Stefan, pentru incalcari flagrante ale legislatiei in vigoare.

In data de 21 august a.c, cand au avut loc alegeri partiale pentru Camera Deputatilor, in Colegiul 6, Neamt, postul local de televiziune a difuzat, contrar prevederilor legale, clipul electoral al candidatului PDL, Adrian Radulescu. Desi, la data respectiva, PNL a prezentat public neregulile savarsite de UNU TV Neamt, CNA nu a luat, pana la ora actuala, nicio decizie de sanctionare a postului local.

Postul de televiziune UNU TV a incalcat articolul 26 din Legea audioviziualului, care prevede ca pentru incurajarea si facilitarea exprimarii pluraliste a curentelor de opinie, radiodifuzorii au obligatia de a reflecta campaniile electorale in mod echitabil, echilibrat si impartial, si articolul 139 din Codul audiovizualului, conform caruia “publicitatea, pozitiva sau negativa, in legatura cu partidele politice, oameni politici, mesaje politice este interzisa, cu exceptia perioadelor de campanie electorala.”

Supunem atentiei CNA si faptul ca, in spotul de promovare, difuzat pe intreaga perioada a campaniei electorale, candidatul PDL Adrian Radulescu, actualmente secretar de stat in Ministerul Agriculturii, au fost folosite ilegal insemnele nationale si ale institutiilor statului – stema Romaniei si sigla Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.

Partidul National Liberal isi exprima nemultumirea fata de decizia adoptata, ieri, de CNA privind amanarea unei hotarari de sanctionare a postului de televiziune din Piatra Neamt. PNL nu intelege care sunt motivele care au stat la baza deciziei CNA, care, in ciuda tuturor evidentelor de incalcare flagranta a legii, favorizeaza un post de televiziune, controlat inca de edilul pedelist, Gheorghe Stefan.

Departamentul de Analiza Politica si Comunicare al PNL