De-a lungul timpului, în trecutul mai apropiat sau mai îndepărtat, multe dintre comunităţile istorice de români au fost greu puse la încercare. La rândul lor, românii care au părăsit temporar tara in ultimii ani au fost adesea in situaţia de a trebui sa facă fata dificultăţilor de tot felul.
Congresul PNL considera ca toţi aceştia sunt parte integranta a poporului si spiritualităţii româneşti iar statul român are responsabilitatea de a răspunde in consecinţă. Cetăţenii români sau etnicii români care trăiesc si muncesc in străinătate trebuie sa beneficieze de sprijin si de asistenta la un nivel compatibil cu normele internaţionale in domeniu si cu statutul României de membru al UE.
In acest context, PNL constata ca o bună parte dintre romanii de peste hotare sunt, in acelasi timp, atat cetăţeni romani cat si cetăţeni europeni. Acestia trebuie să beneficieze de toate drepturile care derivă din aceasta calitate. Începând cu data de 1 ianuarie 2014 restricţiile de pe piaţa muncii pentru romani vor fi ridicate in toate statele membre ale UE iar cetăţenii români trebuie sa poată exercita deplin si integral toate drepturile asociate cetăţeniei europene.
Pe de altă parte, România trebuie sa acţioneze pentru a întări cooperarea cu toate statele din vecinătate , pentru a promova drepturile persoanelor care aparţin comunităţilor româneşti, in conformitate cu standardele europene in materia minorităţilor naţionale.
Având in vedere toate acestea, Congresul PNL considera ca este o datorie a României de a oferi protecţie si asistenta romanilor de peste hotare. In acest sens, apărarea drepturilor, libertăţilor si demnităţii românilor sunt aspecte esenţiale.
Menţinerea identităţii culturale si lingvistice, precum si asigurarea accesului la lăcaşe de cult, trebuie sa reprezinte o prioritate pentru România.
Libertatea de circulaţie a persoanelor este o valoare liberală, printre cele cu rol fondator pentru Uniunea Europeană. In acest sens, liberalii români susţin dreptul românilor de a se integra in ţările unde isi au reşedinţa temporara. Cetăţenii români trebuie sa aibă acces la servicii sociale si la asistenta medicala. Copii lor trebuie sa aibă garantat accesul la servicii educaţionale in vederea dezvoltării personalităţii lor si a integrării in ţările unde isi au reşedinţa temporara.
Apropierea de ţară a românilor care au reşedinţa in străinătate este un aspect important care va fi in atenţia României. Legăturile cu familiile ramase in ţară trebuie întărite, iar cei care doresc sa se întoarcă in România trebuie sa beneficieze de diferite forme de sprijin, in funcţie de interesele lor profesionale sau antreprenoriale.
Un aspect extrem de importat este legat de promovarea imaginii României peste hotare. Este nevoie ca imaginea românilor sa fie ameliorata iar valorile spiritualităţii si culturii româneşti sa fie promovate in ţările cu comunităţi semnificative de români. Acest fapt va contribui la punerea in valoare a acestor comunităţi si la mai buna lor integrare acolo unde isi au reşedinţa.
Limba româna, cultura, tradiţia si spiritualitatea au reprezentat cele mai puternice elemente de legătură ale românilor, oriunde ei se aflau. Astăzi, la fel ca si de-a lungul istoriei si indiferent de drumul pe care l-au apucat si de locul unde se găsesc, românii trebuie sa isi păstreze vii credinţa, unitatea si identitatea naţională.
In concordanta cu aceste direcţii de acţiune, reflectate si in programul de Guvernare al USL, Congresul considera că priorităţile politice ale PNL pentru următorii 2 ani ar trebui sa fie următoarele:
1. Garantarea exercitării complete a cetăţeniei europene de către toţi cetăţenii romani si eliminarea restricţiilor pe piaţa muncii începând cu 1 ianuarie 2014;
2. Desfăşurarea unui program coerent de promovare a imaginii României peste hotare, preponderent in ţările unde există comunităţi semnificative de români. Integrarea românilor in tarile de reşedinţa va fi mult uşurata in condiţiile in care va fi atins obiectivul de a ameliora imaginea românilor si a României.
3. Punerea in practică a unor programe care să dea cetăţenilor români si etnicilor români aflaţi peste hotare conştiinţa faptului ca sunt parte integranta a poporului si spiritualităţii româneşti.
4. Sporirea cooperării cu statele din vecinătate , pentru a promova drepturile persoanelor care aparţin comunităţilor româneşti, in conformitate cu standardele europene.
5. Întărirea parteneriatului cu Republica Moldova si susţinerea aspiraţiilor de integrare europeană ale acesteia.