Aprecierile liderului Grupului Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European, Hannes Swoboda, cu privire la situaţia politică din România

Comisarul european pentru justiţie şi drepturi fundamentale, Viviane Reding, a eşuat în abordările sale privind România şi a subminat obiectivitatea modului în care Comisia Europeană a gestionat problema, este de părere Hannes Swoboda, liderul Grupului Socialiştilor şi Democraţilor (SD) din Parlamentul European, într-un articol publicat de European Voice. Precizând că dificultăţile politice din România sunt complexe, iar guvernul român merită desigur critici pentru că a acţionat cu o prea mare grabă şi fără să-şi fi explicat intenţiile în plan internaţional, Swoboda a apreciat că Reding a reacţionat ca şi cum guvernul ar fi fost principala şi singura cauză de îngrijorare, ignorând abuzurile în funcţie pentru care preşedintele Traian Băsescu a fost găsit vinovat de către Curtea Constituţională din România. Redăm în continuare articolul.

Comisia Europeană trebuie să acţioneze mai bine în gestionarea unor viitoare crize constituţionale decât a făcut-o în cazul României. José Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, a avut dreptate cu siguranţă când a afirmat în discursul său privind ”Starea Uniunii”, de săptămâna trecută, că avem nevoie de o Europă mai integrată şi mai democratică.

Situaţia critică din zona euro înseamnă ca ne confruntăm acum cu o alegere inevitabilă între continuarea integrării şi inevitabilitatea dezintegrării. Ştim că trebuie să avansăm, dar putem face acest lucru doar pe baza consensului. Asigurarea acestui consens va fi o provocare uriaşă, care necesită un echilibru delicat între diverse tradiţii naţionale şi politice care alcătuiesc continentul nostru. Poate reuşi, prin urmare, numai dacă Uniunea Europeană este în măsură să construiască o legitimitate populară reală.

Este, desigur, esenţial într-un sistem al suveranităţii împărtăşite că trebuie să existe cea mai mare încredere posibilă în integritatea democratică a ţărilor participante. Este de asemenea clar că instituţiile UE trebuie să aibă un rol important în protejarea standardelor democratice. Dar seriozitatea acestei sarcini implică şi responsabilitatea suplimentară de a fi corecţi cu scrupulozitate şi nepărtinitori în evaluarea argumentelor şi contra-argumentelor unor diferite forţe politice. Pe fondul acestui standard ridicat, comisarul responsabil – Viviane Reding, comisarul european pentru justiţie şi drepturi fundamentale – a eşuat în abordările sale privind România şi a subminat obiectivitatea modului în care Comisia a gestionat problema. Implicaţiile sunt îngrijorătoare.

Focalizare greşită

Dificultăţile politice din România sunt complexe. Guvernul român merită desigur critici pentru că a acţionat cu prea mare grabă şi fără să-şi fi explicat intenţiile în plan internaţional.

Dar Reding a reacţionat ca şi cum guvernul ar fi fost principala şi singura cauză de îngrijorare. Ea a ales să ignore abuzurile în funcţie pentru care preşedintele Traian Băsescu a fost găsit vinovat de către Curtea Constituţională din România, încercările sale repetate de a influenţa sistemul judiciar, refuzul său de a respecta limitele autorităţii sale constituţionale şi refuzul său de a accepta voinţa majorităţii din Parlament.

Coaliţia majoritară formată din liberali şi social-democraţi a fost perfect îndreptăţită să-l suspende pe Băsescu în conformitate cu prevederile Constituţiei române. Aşa cum a confirmat Curtea Constituţională, ei au urmat regulile în fiecare etapă, asigurând o majoritate parlamentară, organizând un referendum şi respectând rezultatul. Faptul că Reding a descris acest lucru ca o tentativă de ‘lovitură de stat’ a fost iresponsabil şi jignitor, mai ales că a repetat acest lucru cu mai multe zile înainte de referendum.

Cei care au sprijinit suspendarea lui Băsescu şi-au exercitat drepturile democratice în mod paşnic.

Una dintre plângerile principale ale Comisiei a fost folosirea unei ordonanţe de urgenţă pentru a modifica legea privind referendumurile prin eliminarea pragului de participare de 50% plus unu. Faptul că prin aceasta s-a anulat o schimbare făcută cu câteva săptămâni mai devreme de Băsescu, tot prin ordonanţă de urgenţă, nu a fost menţionat. Acest lucru evidenţiază o neconcordanţă serioasă. În timp ce emiterea câtorva ordonanţe de urgenţă de către noul guvern a fost prezentată ca o ameninţare la adresa democraţiei, sutele de ordonanţe emise de Băsescu în timpul mandatului său au fost considerate nedemne de a fi menţionate, pentru a nu mai spune de a fi criticate.

Prin faptul că a cerut revenirea la pragul referendumului, Comisia a forţat România să accepte o regulă care pune în discuţie normele europene democratice stipulate de Comisia de la Veneţia şi care nu se aplică în niciun alt stat membru. În pofida unui vot în proporţie de 87% în favoarea suspendării, poporul român se găseşte acum împovărat cu un preşedinte pe care în mod evident nu îl doreşte şi este posibil ca incertitudinea politică să continue.

Din această cauză, mulţi români au ajuns la concluzia că intervenţia Comisiei a avut mai puţin de-a face cu aplicarea standardelor democratice decât cu menţinerea la putere a unui aliat politic din Partidul Popular European (PPE) conservator. Impactul negativ asupra opiniei publice româneşti este deja clar. Încrederea în Uniunea Europeană, care a scăzut deja după aderare, a scăzut cu încă 10 puncte procentuale în vară. Dacă aceasta este o victorie pentru democraţie, demos-ul nu este de acord în mod evident.

Poziţionare într-o situaţie de succes democratic

Liderii PPE care se reunesc luna viitoare la Bucureşti ar trebui să fie atenţi să nu repete tonul triumfalist al unora dintre declaraţiile lor recente. Pretenţia lor de poziţionare într-o situaţie de succes democratic va deveni absurdă prin prezenţa premierului ungar Viktor Orban. Încălcările libertăţilor mass-media şi independenţei judiciare de către acesta au fost tratate cu o extraordinară clemenţă în comparaţie cu atacurile îndreptate împotriva lui Ponta, omologul său român. La fel ca în cazul lui Silvio Berlusconi, ale cărui eforturi de a intimida domeniul judiciar şi de a evita tragerea la răspundere pe vremea când era premier al Italiei au devenit legendare, simţul ultrajului democratic al PPE pare foarte selectiv.

Comisia trebuie să acţioneze mai bine în gestionarea unor crize similare pe viitor. În special, să elimine suspiciunea de partizanat prin extinderea dialogului şi acţionând în consultare cu Parlamentul European şi cu grupurile politice reprezentate acolo. Dacă nu va face acest lucru, toţi vom plăti preţul pierderii încrederii şi al scăderii legitimităţii. Europa unită şi democratică avută în vedere de Barroso nu poate fi proprietatea unei instituţii, a unei familii politice sau a unui grup de ţări. Poate fi construită doar dacă toţi europenii sunt pregătiţi să lucreze împreună pentru aceeaşi viziune.

 

 

 

Se va retrage Crin Antonescu din politica? (Mihai Ciuca)

Am lamurit deja trei atuuri ale presedintelui interimar. Nu este santajabil, nu vine din structurile PCR si nu este preocupat sa devina idolul maselor. Prin virulenta reactiilor remarc ca aceste atuuri au vandut bine emetiralul! Vreau sa continui acest demers si sa arat, in opinia mea, cine nu este Crin Antonescu. Inainte vreau totusi sa corectez o informatie gresita, pentru care imi cer scuze: Crin nu e orfan de mama. A fost crescut de la 3 ani de tatal sau, in urma divortului.

In primul rand, Crin Antonescu nu este un idiot. I se reproseaza ca a chiulit de la lucrarile parlamentului. Pai numai un idiot ar sta legat de banca, admirand pe Komisara Vuitton (licenta CTP, all rights reserved) socotind pe degete numarul celor prezenti. Numai un idiot ar rezista torturilor psihice emise de la tribuna parlamentului de alesii PDL. Numai un idiot ar accepta ca robii rataciti ai Domnului sa ia in desert Numele Lui, folosindu-se de Biblie in scopuri politice. Numai un idiot si-ar fi racit gura in luari de cuvant cand opozitia nu era bagata in seama de fosta majoritate parlamentara. Asta pe cand PDL oferea Romania pe tava, cu mainile legate la spate, carmaciului suprem, roaba fanteziile lui grobiene. Asemenea oameni si asemenea naravuri se trateaza cu flitul.

In al doilea rand Crin Antonescu nu (mai) este un idealist. Nu va lasati inselati de imaginea candva romantica a fostului ministru al tineretului si sportului. Plasata in ghiveciul CDR, apoi al Aliantei DA, a trebuit sa se adapteze mitocaniei, grosolaniei si agresivitatii medouuli politic. Acum este un lider pragmatic. A invatat pe pielea lui ca elementul cel mai nociv din politica romaneasca este Traian Basescu. A inteles ca fara un compromis de anvergura (cu PSD) acesta nu poate fi dat la o parte. Inca ii scapara privirea cand pomeneste de mineriada din 13-15 iunie. Este insa capabil sa-si depaseasca propriile resentimente, pentru binele comun. Si bine face.

In al treilea rand Crin Antonescu nu este fraier. Toti il acuza, deh, la timpul viitor, cum ca va gratia coruptii PSD si PC, incepand cu Adrian Nastase. Dati-mi macar un motiv logic pentru care ar face asa ceva! Imaginati-va ca e presedinte. Ca Traian Basescu e deja istorie. Ca telul principal a fost atins. Ce l-ar face sa-si compromita pozitia? Nici macar Ponta, daca ramane premier, nu va dori sa se sifoneze mai mult, solicitand gratierea fostului sau mentor. Persistenta si indarjirea lui Crin Antonescu sunt semne clare ca nu va face pasi gresiti. La drept vorbind, o pronuntare rapida si corecta in toate dosarele de coruptie i-ar face viata mult mai usoara. Nu sunt coruptii lui. Nu este la mana lor!

In fine, in ultimul rand Crin Antonescu nu este un papa-lapte. In fata atacurilor furibunde, isterice, nerusinate si pline de mizerie, el nu se va inclina. Atacurile il indarjesc si mai mult, aratandu-i cat de imperioasa este o curatenie generala. Scopul lui este sa puna capat epocii Basescu. A declarat ca daca Traian Basescu nu este demis la referendum se retrage din viata politica. Nu sunt vorbe goale!

Este o ironie a istoriei ca tocmai un om pe care propaganda basista il creioneaza drept lenes, somnoros, neiubitor de munca, incompetent si incapabil este nuca tare care-l va mazili pe Traian Basescu! Teribil!

Hai Romania! AMR 19!

Sursa: Stelian Tanase

Bulgaria ne da din nou lectii de economie, Romania da doar lectii de populism electoral

In timp ce in Romania, in primul trimestru din 2012, PIB-ul se va contracta atat fata de T4/2011, cat si in termeni anualizati, inregistrandu-se astfel doua trimestre consecutive de scadere a economiei si, deci, reintrarea in recesiune, Bulgaria anunta incasari mai mari la buget si intentia, in lunile urmatoare, de a reduce din nou fiscalitatea!

Romania intra din nou in recesiune, avand, numai in luna ianuarie, incasari diminuate cu peste 200 de milioane de euro la buget, dar presedintele Basescu nu considera scaderea CAS, asa cum ar fi fost firesc, ca fiind absolut necesara, atat pentru mediul privat si impulsionarea pietei muncii cat si pentru bugetul de stat, vlaguit de evaziunea ridicata, motivata la randul ei de nivelul aberant de ridicat al fiscalitatii din Romania! Ce sa mai vorbim de scaderea TVA, atat de necesara!

In acelasi timp, in Bulgaria, lucrurile stau exact pe dos: incasarile bugetare, in primele luni ale anului, au fost bune pentru bugetul acesteia, cu 200 milioane de leva (circa 100 de milioane de euro) peste nivelul planificat si ca urmare a acestor rezultate, acesta a decis ca, in perioada urmatoare, sa recurga la un nou plan de reducere a fiscalitatii! De ce? Pentru ca vecinii bulgari au constatat, ca si romanii, pe vremea Guvernului Liberal Tariceanu, ca scaderea fiscalitatii aduce venituri mai mari la buget, tocmai din cresterea economica creata de o astfel de masura!

Presedintele Traian Basescu sustinea, la sfarsitul anului trecut, ca Romania are cea mai scazuta fiscalitate din Uniunea Europeana, uitand sa ia in calcul si comparatia cu Bulgaria, care a devenit cea mai atractiva piata pentru investitorii straini si chiar pentru cei romani, din cauza faptului ca are in prezent o cota unica de doar 10% si un TVA de 20%!

In anii trecuti, sub guvernarea PDL, sustinuta in Parlament de gruparea ilegitima a UNPR, in timp ce economia romaneasca era sufocata de tot felul de taxe si impozite, care de care mai stupide – vezi impozitul forfetar, care a distrus sute de mii de firme sau cresterea fulminanta a TVA, dintr-un foc, la 24% – Bulgaria atragea, ca un veritabil magnet, atat firmele romanesti cat si firmele mari straine, care se mutau cu miile peste granita, incantate de fiscalitatea acesteia, cu mult mai redusa, precum si de birocratia semnificativ diminuata!

In aceste zile, Bulgaria a anuntat ca ar putea reduce TVA de la 20% la 18%, in functie de evolutia situatiei bugetului, dupa ce, in primele luni, veniturile incasate au fost peste asteptari, iar Romania ramane cu un TVA de 24%! Romania nu reduce nici CAS-ul, nici cota unica! Dar Bulgaria adopta periodic masuri de reducere a fiscaliatii – intentioneaza sa reduca din nou si cota unica – si dovedeste ca are politicile economice potrivite si atrage mereu din ce in ce mai multe investitii!

Este adevarat ca politica scaderii de taxe si impozite va reveni si in Romania odata cu instalarea noului guvern al USL, dar pana atunci mai avem. Si, din pacate, acesti oameni care au distrus Romania mai au inca, suficient timp, sa distruga si ce a mai ramas in picioare in economia romaneasca!

Oare, ce credeti, incotro se vor duce toti intreprinzatorii privati, sufocati intensiv, timp de trei ani, de guvernul de “dreapta “ al PDL…? Guvernul care s-a declarat de dreapta mereu, dar care a urat, ca nimeni altul, intreprinzatorul privat!

Pana atunci, aceasta “miscare anti-Romania”, atat de impopulara, condusa si reprezentata, exclusiv, de personajul de la Cotroceni, va incerca sa pacaleasca, sa minta si sa mituiasca pe aceia pe care i-a saracit, sfidat si batjocorit! Dar, sa fiti siguri, daca un animal trebuie sa fie dresat ca sa refuze un os venit “de la Basescu“, poporul roman nu are nevoie de conditionari, pentru a respinge orice cadou otravit venit “de la Basescu“!

Poporul roman numai poate fi pacalit, nici macar de tardiva reparatie a refacerii salariilor taiate, abuziv si inutil, pentru ca poporul roman stie ce ati facut cu banii sai! Poporul roman stie ca i-ati bagat mana in buzunar pentru a va hrani nesatula clientela politica! Si pentru asta, va dispretuieste si nu va va ierta! Si pentru asta, veti pierde alegerile!

USL – 59%, PDL – 11%

Cota de incredere a presedintelui Basescu este, conform sondajului, de 9%, iar a lui Emil Boc de 11%. Elena Udrea se bucura de 8% incredere, Victor Ponta – 40%, Crin Antonescu – 42%, iar Sorin Oprescu – 42%.

Sondajul CSCI (Centrul de Studii si Cercetari Infopolitica) a fost efectuat in perioada 20-23 ianuarie 2012 pe un esantion de 1026 de persoane, cu o marja de eroare de 3%, la comanda Antena 3. Cifrele au fost prezentate aseară în exclusivitate în cadrul Emisiunea Sinteza Zilei de la Antena 3. Sursa: pesurse.ro

C.T.Popescu: Scrisoare deschisa catre presedintele Traian Basescu

Domnule Basescu, te-am privit si voi continua sa te privesc cu statornica scarba.  Insa, dincolo de scarba mea, un concurs de imprejurari care contine prostia unora, ticalosia altora si indiferenta celor mai multi a facut sa devii presedinte al tarii mele. Nu m-am asteptat nicio clipa ca, ajuns in aceasta demnitate, sa poti deveni altceva decat esti, dar am vrut sa sper ca macar vei incerca sa pari. Ma felicit ca nu am investit prea mult in aceasta speranta. Ex nihilo nihil. Dispretul pe care ti-l port e lesne de argumentat: reprezinti suma a tot ce are mai detestabil poporul roman. Fara a avea macar una din insusirile admirabile ale acestui popor.

Vreme de sase ani am trait o neincetata stupoare, colorata cand si cand cu indignari sterile ori revarsari gastrice provocate de conduita ta.

Vreme de sase ani, multi dintre noi am incetat sa fim doar cetateni ai acestei tari si am devenit victime ale tulburarilor tale de personalitate, ale crizelor tale de nervi, ale sevrajelor tale, ale revarsarilor tale de ura, ale ticalosiei tale, ale incompetentei tale.

Nu stiu daca in istoria moderna exista sef de stat care sa fi insultat atat de multi dintre propriii cetateni, cu atata nesimtita usurinta. Observi ca nu folosesc pluralul politetii. Pentru ca tu insuti, in dialogul cu ceilalti, ai raul obicei de a nu-l folosi. Si voi refuza sa il folosesc doar formal, demonstrativ, numai pentru a vadi ca sunt mai bine crescut decat tine.

Vremea conventiilor si demonstratiilor de tipul acesta a trecut. Am privit cu ingrijorare, in acesti sase ani, obsesia ta maladiva pentru puterea absoluta. Au fost concetateni de ai mei care au crezut ca poate ti se cuvine, ca poate, atunci cand o vei avea, vei face din ea instrumentul schimbarii in bine al tarii.

Se inselau. Ai folosit puterea doar pentru a revarsa uratenia dinlauntru-ti asupra noastra, a tuturor. Iar tara e astazi mai schimonosita ca niciodata. Saracita, desfigurata, doar un contur inlauntrul caruia cei mai multi sunt prinsi ca intr-o capcana, prizonieri ai unui rau destin. Precum in cel mai intunecat fanariotism, ai folosit demnitatile publice ori resursele statului pentru a-ti caftani apropiatii, pe cei care ti se inchinau cu ipocrita smerenie, intr-un detestabil qui pro quo. Astfel au ajuns cele mai multe demnitati ale statului sa fie ocupate de incompetenti, imbecili si neamuri proaste, personaje lipsite de orice merit, dar cu prea-plin de obedienta fata de tine, despotul. Si cand tara e randuita dupa legea aceasta, nu e de mirare ca astazi am ajuns la aceasta mizerie, promiscuitate si decadere a institutiilor.

Ti-ai facut din minciuna un crez politic. Si unii gasesc asta scuzabil. Peste cei care au indraznit sa spuna altfel decat crezi tu ca se cuvine spus ai revarsat diluvii de ura. Ai inventat categorii generice peste care sa iti reversi ura si insultele primitive. 322, moguli, tonomate, reprezentau categorii incapatoare in care mizeria ta sa poata fi eficient distribuita. Toti cei care nu acceptau fanariotul qui pro quo erau detestabili, maculabili, expulzabili. Rar mi-a fost dat sa vad atat risipa de resurse (ale statului, ale institutiilor publice ori ale unor dubioase institutii private) menita unui singur scop: improscatul cu mizerie.

Au fost sase ani urati. Iar rezultatul lor e reaua stare de azi a tarii. Prea mult si prea des am vorbit despre toate cele care au fost pentru a le mai repeta acum. Altul e motivul pentru care scriu astazi.

Afirmi, domnule Basescu, fara sa rosesti, cu o nesimtire prietena cu iresponsabilitate, ca tara mea e o tara de mana a doua. Iar cand indraznesti sa spui asa ceva vremea pamfletelor si a indignarilor din laringe a trecut. O tara care cere bani cu imprumut, o tara care nu poate plati pensiile este o tara de mana a doua – spui tu cu o nesimtire care sfideaza orice stupoare. Nu tara a cerut bani cu imprumut, domnule Basescu, ci tu. Impotriva tuturor acelor voci care se opuneau acestui demers. Nu suntem toti amnezici si inca ne amintim cum predicai nevoia acelui credit de la FMI, desi nu putini erau cei care strigau ca e o cale gresita. Si i-ai potopit cu insulte. Asa cum stii sa faci. Ai sustinut acel credit nu pentru ca tara avea nevoie de el, ci pentru ca tu, deprins cu logica licuriceasca, ai incercat sa cumperi bunavointa unor stapani pe care noi nu-i vedem. Si ai fost gata sa platesti acea bunavointa cu saracirea, umilirea si nenorocirea noastra a tuturor. Iar daca tara nu poate plati pensiile este pentru ca tu ai adus-o aici. Nu mogulii, nu tonomatele, nu noi. Noi doar trudim, induram si platim biruri.

Nici nu ar trebui sa mai spun lucrurile acestea. Sunt deja stiute. Si nu ar trebui sa accept logica rudimentara dupa care functionezi, aceea care masoara demnitatea, inaltimea ori maretia dupa grosimea pungii. Doar judecand cu matul poti ajunge sa spui despre tara mea ca este o tara de mana a doua. Iar daca punga tarii nu e azi indeajuns de plina pentru gustul tau, asta nu se intampla pentru ca eu si cei asemeni mie nu trudim indeajuns pentru a o umple, ci pentru ca tu si cei din jurul tau sunteti prea hamesiti, prea nesimtiti si prea necinstiti pentru a sti sa o chivernisiti.

Dar tara asta inca are bani sa isi plateasca presedintele si imbecilii deveniti ministri, are bani sa isi plateasca nulitatile devenite europarlamentari, are bani sa te trimita la reuniuni internationale unde sa ne umilesti pe toti respirand dispretul cu care esti tratat de ceilalti, are bani pentru a plati pentru capriciile neroade ale favoritei tale, are bani pentru a ingrasa gusile laudatorilor si numerosilor tai servitori. Are inca bani din care sa plateasca sinecuri pentru cei care stiu sa isi manifeste ineajuns de zgomotos si fara rusine obedienta fata de tine.Are bani sa imbogateasca afaceristi suspecti, dar cunoscatori ai conturilor de partid. Sa ierti, atunci, biata tara daca nu mai are indeajuns pentru a plati si pensiile acelea.

In aceeasi zi cand eu scriam: Pentru ca eu nu accept ca Romania e o tara de mana a doua in UE. Nici ca eu as fi un cetatean de mana a doua. Dar admit ca avem politicieni de mana a saispea. Mai pe seara, presedintele Romaniei spunea ca tara mea este o tara de mana a doua. Iar asta nu mai poate fi ingaduit. Pentru asa ceva nu mai este de ajuns sa ne revoltam pamfletar, sa respiram vocalele indignarii la televizor ori sa risipim cerneala stupefactiei in gazete.

Atunci cand mizeria ta nu mai incape in hardaul categoriilor generice si nu se mai revarsa doar asupra tonomatelor, parlamentarilor, mogulilor, ci asupra tarii insesi, atunci e vremea sa fii trimis definitiv acolo unde iti e locul. Atunci cand, nu are rost sa ne mai ascundem dupa cuvinte, iti indemni cetatenii sa isi paraseasca tara, tu trebuie sa pleci, nu ei. E timpul!

Asta e tot ce am avut sa iti spun, domnule Basescu. Asa cum ti-am promis, iti sunt pe mai departe dator cu intreg dispretul. Si iti promit ca ma voi achita de aceasta obligatie. Dar vreau ca de acum sa te dispretuiesc ca pe un ticalos oarecare si nu ca pe presedintele tarii mele. Du-te!

Randurile care urmeaza nu iti mai sunt adresate, desi te privesc. Vreau sa sper ca prieteni si neprieteni din blogosfera mi se vor alatura. Pentru ca este o limita care nu trebuie trecuta. Si asa, prea multa vreme, prea multe am ingaduit. Si mai vreau sa sper ca, mai ales, politicieni, cu si fara blog, vor prelua revolta mea si ii vor da cuvenita indreptare. Acelor politicieni le cer, neintarziat, initierea procedurii de suspendare a lui Traian Basescu. Dincolo de meschinaria calculului politic de conjunctura, dincolo de lasitatea cu care ne-au obisnuit, dincolo de indolenta pe care le-am tolerat-o. Sau puteti cu totii tacea, prudent, vascularizati de precautia pe care o putem numi si lasitate. Si atunci am sa-i cer scuze lui Traian Basescu. Si am sa admit ca traiesc intr-o tara de mana a doua.