De la anuntul zilnic al premierului Boc ca am iesit din recesiune, la constatarea crizei profunde de catre reprezentantii FMI

La inceputul anului 2010, premierul Boc se batea cu pumnul in piept in fata natiunii ca am iesit din criza! Ne spunea cu o siguranta implacabila ca datele perfecte pe care le detine, ne indica faptul ca suntem pe trendul cel bun deja si ca Romania nu mai are probleme cu recesiunea! Ba chiar ii linistea candid pe pensionari, jurandu-le ca nu se pune sub nicio forma problema impozitarii pensiilor, cum gresit anuntase domnul ministru Vladescu, pe care premierul Boc l-a si amenintat furios cu demiterea, in cazul in care acesta s-ar mai fi incumetat sa iasa pe piata cu zvonuri false!

Presedintele Basescu, de asemenea, era  plin de optimism, anul trecut, in campania pentru alegerile prezidentiale si ne prevestea ca sigura iesirea din recesiune, in primul trimestru al anului 2010!

Ce s-a intamplat in cele cateva luni scurse de la alegerile din decembrie 2009, cand toate erau bune si frumoase in varianta pdl-ista si viitorul nostru parea mai luminos descris? Cum a reusit premierul Boc sa ne arate permanent ca are cele mai bune solutii, ca a luat cele mai pertinente decizii, ca a facut reforma necesara, ca a respectat intocmai conditiile cerute de FMI si la ora  primului decont serios cu Fondul  s-a constatat brusc ca lucrurile stau exact pe dos?

Odata cu venirea FMI in aceste zile la Bucuresti, pentru a cere socoteala guvernului Boc in legatura cu minciunile sfruntate utilizate zilnic drept paravan de campanie, doar ca sa acopere dezastrul realitatii din terenul economiei romanesti, cutremurul adevarului a izbucnit inopinant, stergand definitiv spoiala portocalie:  necesitatea cresterii TVA si a cotei unice nu mai poate fi ocolita, ne-au spus imediat reprezentantii Fondului! Si surpriza: domnul Basescu l-a ascuns pe domnul Boc in debaraua prezidentiala si a luat hotarat bisturiul, de unul singur, iesind sa le strige romanilor ca le-a ajuns cat s-au ingrasat, ca plesnesc de atata obezitate si ca trebuie taiate fara anestezie toate veniturile care au vreo legatura cu sistemul public si operata cu sange rece orice cheltuiala cu salariile bugetare, pensiile, alocatiile si subventiile pentru marea de asistati!

De ce nu trebuie, domnule presedinte, taiate, in acelasi timp si cheltuielile ministerelor si ale altor institutii de prim-rang cu achizitiile de bunuri si materiale, cele de protocol, cele cu deplasarile externe si interne cu suite intregi de asistenti, cele cu masinile de lux, absolut necesare la scara fiecarui demnitar mai mic sau mai mare sau cu locuintele de serviciu pentru toata suflarea guvernamentala si prezidentiala, adusa de la Cluj sau de pe alte meleaguri portocalizate?

Unde este premierul Romaniei acum, in aceste momente negre pentru romani, cand ar fi trebuit sa vina in fata tuturor si sa-si asume esecul celor patru guvernari? Chiar nu era cazul sa ne explice ce a facut cu miliardele imprumutate pe dobanzi fara sfarsit de la FMI, Banca Mondiala, si alte institutii financiare?

Domnul Boc are oare, impresia ca poate sa minta cu dezinvoltura unui veritabil Pinocchio o tara intreaga si sa nu dea socoteala niciodata pentru incompetenta crasa utilizata drept panaceu national, doar pentru ca se poate ascunde oricand sub haina prezidentiala?

Sa intelegem ca domnul Boc si-a aruncat la cos atributiile de premier si nu mai vrea sa sa aiba de-a face cu o tara parjolita de masuri crunte, fara precedent, ale caror consecinte negative nu vor intarzia sa apara insa, in umatoarele luni?

Treziti-va din amnezie, domnule prim-ministru! Ati luat cele mai proaste decizii, timp de aproape doi ani si acum fugiti de raspundere! Nu mai aveti prea multe alternative de data aceasta, domnule Boc si  va trebui sa va recunoasteti cat mai curand  inutilitatea la Palatul Victoria!

Publicitate